În Duminica a treizeci și una după Rusalii, 3 decembrie 2017, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în vizită pastorală în Parohia Izvorul Tămăduirii din Oradea, săvârșind Sfânta Liturghie arhierească, răspunsurile liturgice fiind date de un grup de teologi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Episcop Dr. Vasile Coman din Oradea.

Chiriarhul Oradiei a fost așteptat cu multă bucurie de către credincioșii acestei enorii care, în această zi, au primit pe noul lor preot paroh, în persoana Preaonoratului  Părinte Protoiereu Cristian Octavian Rus, până în prezent preot coslujitor la această parohie, care împlinește și ascultarea de consilier cultural și relații mass-media la Centrul Eparhial al Episcopiei Oradiei, ca urmare a pensionării, la limită de vârstă, a fostului paroh, Preaonoratul Părinte Protopop onorar Dorel Octavian Rus.

În bogatul cuvânt de învăţătură rostit după citirea pericopei evanghelice rânduite, pornind de la cuvintele rostite de Mântuitorul Iisus Hristos, „Vezi! Credința ta te-a mântuit”, Întâistătătorul Eparhiei Oradiei a subliniat semnificaţiile duhovniceşti ale pericopei evanghelice duminicale, ce a prezentat minunea vindecării orbului din Ierihon:

„Dincolo de minunea spectaculoasă pe care Mântuitorul Iisus Hristos o săvârșește asupra orbului din Ierihon, redându-i vederea, trebuie să înțelegem că Dumnezeu-Tatăl L-a trimis în lume pe Fiul Său ca să fie Lumina lumii, Cel prin Care mulțime de orbi au dobândit vederea, dar mai ales toți oamenii am primit posibilitatea, prin darul lui Dumnezeu, să ieșim din orbirea spirituală pe care păcatul o aduce în noi și să ajungem să vedem lumina slavei lui Dumnezeu, care este lucrarea cea mare a dobândirii Duhului Sfânt, condiție a mântuirii și scop al vieții creștine, după cum ne învață Sfântul Serafim din Sarov.”

„Orbirea despre care Mântuitorul Iisus Hristos vorbește este nu doar cea trupească, ci este și orbirea duhovnicească. Credința este cea care aduce omul din starea de orbire duhovnicească la vederea luminii lui Dumnezeu, la vederea lui Dumnezeu așa cum este El: iubire, iertare, pace și binecuvântare. Ori de câte ori lucrarea harului lui Dumnezeu se împlinește în noi, ochii sufletului nostru se deschid și vedem bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda mulțimii păcatelor noastre, așa cum ne arată Sfântul Apostol Pavel în pericopa din Apostolul zilei.”

„Mărturisind despre sine Marele Pavel că este cel dintâi dintre cei păcătoși, aceste cuvinte au fost preluate în Biserică, în Sfânta Liturghie, atunci când venim să ne împărtășim cu Preacuratele lui Hristos Taine și când, în rugăciunile de la Sfânta Cuminecătură, fiecare dintre noi, mai înainte de a ne împărtăși, recunoaștem și mărturisim că Domnul Iisus Hristos a venit în lume să îi mântuiască pe cei păcătoși, «dintre care cel dintâi sunt eu». El, Lumina celor orbi, a venit pentru ca pe noi, cei orbiți de păcat, să ne lumineze cu bunătatea Sa, să ne dăruiască iertarea Sa, pentru ca să începem din nou să vedem, dar nu chipul lumii acesteia trecătoare, ci chipul Împărăției cerurilor, lumea care nu trece, Împărăția care deja a venit și în taină este prezentă și care, duhovnicește, o putem vedea și putem trăi în ea încă de aici.”

„Așadar, Domnul Iisus Hristos a venit în lume să îi vindece pe toți oamenii de orbirea cea duhovnicească, însă mulți dintre semenii noștri dau dovadă de învârtoșare, de cerbicie, de rezistență la dragostea lui Dumnezeu, Care delicat bate la poarta fiecărui suflet. Dar nu avem voie să subestimăm puterea și dragostea lui Dumnezeu, în îndelunga Sa răbdare, Care așteaptă ca tot omul să se întoarcă din întuneric și să vadă lumina lui Dumnezeu, lumină în care omul vede cât este de păcătos și ce mare nevoie are de iertarea și de binecuvântarea ce ne vin nouă de Sus, de la Părintele luminilor.”

În cadrul slujbei, Chiriarhul Oradiei a hirotonit pe diaconul Mihai Dan Oros întru preot pe seama schitului Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Valea lui Mihai, dependent de Mănăstirea Izbuc. Noul preot hirotonit a primit și hirotesia întru duhovnic.

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Sofronie a instalat pe Preaonoratul  Părinte Protoiereu Cristian Octavian Rus ca preot paroh al parohiei Oradea-Izvorul Tămăduirii. Astfel, i s-au încredinţat Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi cheile bisericii Izvorul Tămăduirii din Oradea, fiind aşezat ca preot paroh.

Fostul paroh, Părintele Dorel Octavian Rus, a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru marea Sa purtare de grijă faţă de această biserică, ce a avut mult de suferit de-a lungul vremii, evocând șirul preoților care au slujit în acest sfânt lăcaș. Mulțumiri alese au fost îndreptate către Preasfințitul Părinte Sofronie pentru dragostea și grija arhipăstorească pe care o poartă acestei parohii.

Noul paroh a adus mulțumire Preasfintei Treimi pentru toate darurile pe care cu îmbelșugare le-a revărsat peste persoana sa și a familiei sale, mulțumind cu recunoștință Preasfințitului Părinte Sofronie pentru darul preoției, pe care l-a primit prin punerea mâinilor Ierarhului, în 8 septembrie 2009, pentru șansa unică de a fi colaborator al Preasfinției Sale la Centrul Eparhial de peste zece ani, începând din 8 martie 2007, dar și pentru responsabilitatea încredințată acum, cea de preot paroh la o biserică ortodoxă istorică, mărturisitoare, cea dintâi construită și târnosită în Oradea după Marea Unire de la 1918. Totodată, noul paroh și-a exprimat dorința continuării și dinamizării, împreună cu ceilalți preoți, a lucrării pastoral-misionare, cultural-catehetice și filantropice ce se desfășoară în această parohie, mulțumind binecredincioșilor creștini pentru frumoasa primire.

La final, Chiriarhul Oradiei a felicitat pe noul preot paroh și l-a prezentat credincioșilor, arătând că el este părintele duhovnicesc al tuturor credincioşilor din parohie, de la cei mai mici, până la cei cu tâmplele ninse. De asemenea, Ierarhul și-a exprimat convingerea că experiența dobândită în cadrul administrației eparhiale a Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei și participările numeroase la slujirile chiriarhale vor fi puse în lucrare și vor face rod bogat în cadrul parohiei Izvorul Tămăduirii din Oradea, spre mântuirea credincioșilor încredințați spre păstorire. În încheiere, Ierarhul a reiterat îndemnul părintesc ca, în această perioadă binecuvântată a Postului Crăciunului, dreptmăritorii creștini să aibă în vedere, pe lângă rugăciune și post, și milostenia, ajutorarea semenilor care sunt în suferinţă şi au nevoie de sprijin şi mângâiere.

*

Biserica Izvorul Tămăduirii a fost întâia biserică ortodoxă ridicată în Oradea după construirea istoricei biserici cu lună (1784-1790), vechea catedrală episcopală a Bihorului, dar şi după reînfiinţarea Episcopiei Oradiei, în 1920. Piatra de temelie a fost sfințită și așezată în anul 1934, la praznicul Cincizecimii, primind ca hram Pogorârea Sfântului Duh, de către Episcopul Andrei Magier Crişanul, arhiereul-vicar al Episcopiei Oradiei, în prezenţa Episcopului Roman Ciorogariu al Oradiei, fiind zidită în doar trei ani, astfel că în 1937, la 6 iunie, a fost târnosită de către Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei. Această biserică a funcţionat la început ca biserică de spital, fiind primul sfânt lăcaş ortodox din această parte a ţării construit să deservească un așezământ spitalicesc.

În perioada ocupaţiei horthyste, 1940-1945, biserica a fost închisă din ordinul oficialităţilor maghiare, iar după eliberarea teritoriilor de sub dominaţie străină a fost redeschisă. În vremea regimului comunist ateu biserica a fost din nou închisă, între anii 1960-1989, fiind transformată în magazie pentru obiectele casate ale spitalului.

În anul 1990, prin grija Episcopului Vasile Coman al Oradiei, biserica, ce se afla într-o avansată stare de deteriorare, fiind aproape o ruină, a fost redeschisă şi resfinţită de ierarh, primind hramul Izvorul Tămăduirii. Acum a luat ființă și parohia „Izvorul Tămăduirii”, așa încât, pe lângă menirea de la începuturi, aceea de biserică pentru bolnavii şi personalul medical al spitalului, ea și-a deschis larg porţile şi pentru credincioşi, ca biserică de enorie.

Între anii 1991-2010, prin grija Părintelui Dorel Octavian Rus, a Părintelui Prof. Univ. Dr. Dumitru Megheșan și a Părintelui Titus Scurt, s-au făcut ample lucrări de reparare, consolidare, renovare, înnoire şi înfrumuseţare a întregului sfânt lăcaş, s-au construit clădiri anexe administrative și a fost amenajat parcul ce înconjoară biserica, lucrări binecuvântate de Preasfințitul Părinte Sofronie al Oradiei de praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie 2010, la aniversarea a 20 de ani de la redeschiderea bisericii.