În Duminica a cincea după Paşti, a Samarinencei, 2 iunie 2013, duminică dedicată părinţilor şi copiilor lor în întreaga Patriarhie Română, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi în Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei” din Oradea, în prezenţa a numeroşi credincioşi, părinţi, elevi, profesori de religie şi alte cadre didactice de la şcolile şi liceele din Oradea, dar şi din judeţul Bihor.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de către corul „Sfântul Niceta de Remesiana” al Catedralei Episcopale.

În predica rostită după citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Ioan, Preasfinţitul Părinte Sofronie a arătat importanţa istorică a cetăţii Antiohiei şi legătura dintre Apostolul zilei, în care se relatează că ucenicii Mântuitorului Iisus Hristos s-au numit creştini pentru întâia oară în străvechea cetate a Antiohiei, şi întâlnirea dintre Domnul Hristos şi femeia samarineancă la fântâna Patriarhului Iacob. De asemenea, Ierarhul a subliniat faptul că perioada de timp din cursul anului bisericesc cuprinsă între Învierea Domnului şi Rusalii nu este doar o perioadă în care ne exprimăm bucuria pentru biruinţa Domnului Iisus Hristos asupra păcatului şi a morţii, ci este, totodată, şi o perioadă în care Biserica, prin pericopele evanghelice rânduite a se citi în acest interval, şi mai ales prin Evanghelia din Duminica Samarinencei, ne pregăteşte duhovniceşte pentru sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh:

„Cele două pericope din această duminică, cea a Apostolului, din Faptele Sfinţilor Apostoli, şi cea a Evangheliei, de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, sunt strâns legate, având în centrul lor lucrarea şi, mai ales, Persoana Sfântului Duh, Duhul lui Dumnezeu, Duhul Adevărului, Duhul de Viaţă dătător, Duhul Care i-a inspirat pe creştini să se numească creştini, după numele lui Hristos, în cetatea Antiohiei.”

„Este deosebit de important acest detaliu, că cei care I-au fost ucenici Fiului lui Dumnezeu întrupat, Mântuitorului Iisus Hristos, s-au numit pentru prima dată cu numele de creştini în cetatea Antiohiei, şi nu în Iudeea, ce vine în legătură cu convorbirea Domnului Iisus Hristos cu femeia samarineancă, o femeie străină poporului iudeu”, a precizat Ierarhul.

„Mântuitorul Iisus Hristos, Care Şi-a luat fire omenească, întru toate făcându-Se asemenea nouă, afară de păcat, obosind în urma călătoriei, pentru că era Om adevărat, cum era şi Dumnezeu adevărat, merge să bea apă de la fântâna săpată de Patriarhul biblic Iacob. Acolo vine o femeie ce nu era din neamul iudeu, ci din ţinutul Samariei, cu care Domnul Iisus Hristos vorbeşte, dovedind prin aceasta că El a venit pe pământ nu doar pentru fiii lui Israel, ci pentru toţi fiii lui Adam.”

„Şi noi, la fel ca şi femeia samarineancă, de multe ori nu înţelegem ce vrea Dumnezeu cu noi şi ce vrea să ne spună, prin însăşi viaţa noastră, care este, pentru fiecare dintre noi în parte, o lecţie pe care Dumnezeu ne-o dă continuu şi, totodată, o şcoală la care Dumnezeu ne cheamă să mergem, să o frecventăm, şi în care să învăţăm, de fapt, care este scopul nostru aici pe pământ şi pentru ce Dumnezeu ne-a chemat la existenţă, la viaţă, şi încă viaţă fără de moarte”, a arătat Chiriarhul Oradiei.

„Convorbirea Mântuitorului Iisus Hristos cu femeia samarineancă despre închinarea în „duh şi adevăr” este o discuţie profetică despre întemeierea Bisericii, căci venirea Duhului Sfânt n-a fost doar pentru israeliţi, ci pentru tot neamul omenesc.”

„Femeia samarineancă, atunci când Mântuitorul Iisus Hristos i-a cerut apă să bea, nu şi-a dat seama că, de fapt, El nu vrea să bea apă, ci vrea să îi arate ei, şi prin ea nouă tuturor, că El este Cel Care are puterea de a da acea apă pe care dacă omul o bea, nu mai însetează niciodată, apa cea vie, apa harului Duhului Sfânt, puterea cea nevăzută a Duhului Sfânt al lui Dumnezeu, Duhul Adevărului, Cel Care însufleţeşte şi lucrează nevăzut în Sfânta Biserică, Care o susţine şi o călăuzeşte în mod tainic, dar puternic, discret, dar extraordinar, prin timp şi spaţiu.”

„Apa cea vie este viaţa de har, viaţa dumnezeiască din belşug împărtăşită nouă în Sfânta Biserică prin lucrarea Duhului Sfânt, iar puterea harului stă ascunsă în sfânta rugăciune ce ţâşneşte neîncetat din inimile celor care se roagă, rugăciuni ce se fac în Duhul Sfânt şi care prefac inima omului rugător în fântână de apă vie”.

„Duhul Sfânt este Cel Care asigură vindecarea noastră de sete şi foame  duhovnicească. Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, le arată Sfinţilor Săi Ucenici şi Apostoli că nu despre mâncare şi băutură este vorba atunci când le vorbeşte, ci despre a face voia Tatălui, la fel cum femeii samarincene i-a arătat că nu apă din fântână are să îi ofere, vorbindu-i despre un alt fel de izvor, despre o altă apă, apa harului Duhului Sfânt.”

„În Duhul Sfânt cei din cetatea Siharului L-au recunoscut pe Domnul Iisus Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, ei înşişi, care nu erau iudei dar care Îl aşteptau şi ei pe Mesia, văzându-L, au înţeles că El este Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu, Care S-a făcut om în lume ca să-i mântuiască pe cei păcătoşi, ca prin El să vină, după Înălţarea Sa la cer, Duhul Sfânt, Duhul în Care noi ne închinăm lui Dumnezeu, Duhul Sfânt Care sfinţeşte locaşurile noastre de închinare, risipite pe faţa întregului pământ, astfel încât nu numai în Ierusalim sau în muntele unde era fântâna lui Iacob suntem noi oamenii chemaţi să ne închinăm, ci peste tot unde Duhul Sfânt sfinţeşte Casa lui Dumnezeu, şi peste tot unde, în Duhul Sfânt, se actualizează Jertfa de pe Cruce a Mântuitorului, în Jertfa euharistică nesângeroasă, la Sfânta Liturghie.”

După săvârşirea Dumnezeieştii Liturghii, cu prilejul sărbătoririi Duminicii părinţilor şi copiilor lor, a avut loc festivitatea de premiere a elevilor merituoşi care s-au clasat pe locuri fruntaşe la etapele judeţeană şi naţională a Olimpiadei de Religie, pentru învăţământul de masă, respectiv la Disciplinele teologice, pentru învăţământul teologic preuniversitar. De asemenea, au fost premiate şi cele două eleve de la Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” din Oradea care au participat la etapa naţională a concursului naţional interdisciplinar de limba şi literatura română şi religie „Cultură şi spiritualitate românească”. Cu această ocazie, cei 70 de elevi premianţi au primit din partea Preasfinţitului Părinte Sofronie diplome de apreciere, precum şi cărţi şi reviste cu conţinut biblic, teologic şi cultural-religios.

La final, Preasfinţitul Părinte Sofronie a ţinut să îi felicite pe toţi elevii care au fost premiaţi, pe părinţii lor, pe profesorii de religie şi pe preoţii care îi pregătesc.

Duminica părinţilor şi copiilor lor a fost aşezată în prima Duminică după 1 iunie, Ziua internaţională a copilului, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din 25-26 februarie 2009, fiind sărbătorită pentru al cincilea an consecutiv.