Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Liturghie arhierească în Parohia Ciumeghiu

Liturghie arhierească în Parohia Ciumeghiu

În Duminica a douăzeci și șasea după Rusalii, 20 noiembrie 2016, la înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în biserica cu hramul Sfântul Ierarh Sava Brancovici, Mitropolitul Transilvaniei din parohia Ciumeghiu, Protopopiatul Tinca, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Chiriarhul Oradiei a fost așteptat și primit cu multă bucurie și căldură duhovnicească de un frumos sobor de preoți și diaconi, de credincioșii dreptmăritori din Ciumeghiu și autoritățile locale.

În cadrul slujbei, s-a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la prima Duminică a Postului Nașterii Domnului din anul 2016, privind însemnătatea Anului omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și a Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești.

Cu acest prilej, la momentul liturgic îndătinat, Chiriarhul Oradiei a hirotonit în treapta diaconiei pe tânărul Andrei Ionuț Gheban, pe seama bisericii cu hramul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul  din Parohia Bucium, Protopopiatul Beiuș.

În cuvântul de învăţătură rostit, Preasfințitul Părinte Sofronie a explicat celor prezenţi înţelesurile adânc duhovniceşti ale Pildei bogatului căruia i-a rodit țarina, spusă de Mântuitorul Iisus Hristos și redată de Sfântul Evanghelist Luca. Ierarhul a subliniat că „bogatul căruia i-a rodit țarina, duhovnicește vorbind, este societatea contemporană de consum, autosuficientă, ce se complace în automulțumire, lumea bunăstării, încât oamenii care o compun ajung să nu se mai gândească la Dumnezeu, iar tot ceea ce există se limitează la viața de pe pământ și la plăcerile de aici. Așa s-a ajuns, în această societate civilizată, dezvoltată, îndestulată din punct de vedere material, dar sărăcită cu totul din punct de vedere spiritual, ca viața să aibă valoare și sens atâta vreme cât omul se bucură de bunăstare și sănătate.”

„Biserica, însă, ne pune înainte cumpătarea, postul și rugăciunea, și ne îndeamnă, mai ales în perioada Postului Crăciunului, să luăm distanță față de societatea de consum, față de lumea plăcerilor și a poftelor, față de lăcomii, să fim cumpătați și să căutăm ceea ce este bun și folositor pentru noi, pentru viețile noastre, pentru sufletele copiilor și tinerilor noștri, viitorul poporului nostru.”

De asemenea, Ierarhul a adresat un îndemn părintesc credincioşilor ca, în perioada binecuvântată a Postului Crăciunului, să aibă în vedere, pe lângă rugăciune și post, și milostenia, ajutorarea semenilor care sunt în suferinţă şi au nevoie de ajutor şi mângâiere, participând la colectele de bani, alimente, haine și medicamente ce se organizează în acest răstimp binecuvântat de către Sfânta Biserică, pentru a veni în întâmpinarea tuturor celor aflați în nevoi și lipsuri.

Părintele Vasile Popa, Protopopul Tincăi, a rostit un cuvânt de bun venit Preasfinţitului Părinte Sofronie, din partea credincioșilor Parohiei Ciumeghiu, făcând o prezentare pe scurt a comunității dreptmăritoare şi a lăcașului de cult.

Părintele paroh Florin Marius Buștea a adresat mulțumire Bunului Dumnezeu pentru această sfântă zi de bucurie și binecuvântare, Preasfinţitului Părinte Sofronie pentru Sfânta Liturghie arhierească, pentru prezenţă şi osteneală, fiind cea de-a doua vizită pastorală a Ierarhului în această enorie, dar și dreptmăritorilor creștini din Ciumeghiu pentru ascultare, implicare şi prezență.

Localitatea Ciumeghiu este situată în partea de sud a județului Bihor, în apropierea frontierei de stat, pe drumul național care leagă două dintre orașele importante din vestul țării, respectiv Aradul şi Oradea. Din relatările istorice, satul Ciumeghiu, numit și Ilia, este atestat documentar din anul 1380. Locuitorii, români ortodocși veniți din părțile Beiușului, ca iobagi pe moșia boierului, își construiesc o biserică de lemn abia la începutul secolului al XVII-lea. În anul 1817 se zidește o biserică mai mare, din cărămidă, care, în anul 1938, după 121 de ani, fiind prea mică, se demolează, pe locul ei zidindu-se actuala biserică. Piatra de temelie a fost sfințită în ziua de 19 noiembrie 1938. Din această zi au început lucrările de construcție, până în anul 1960, cu întrerupere pe perioada războiului al doilea mondial, fiind târnosită în anul 1974 de către Episcopul Vasile Coman al Oradiei.