Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Liturghie arhierească la Mănăstirea Izbuc în Duminica a patra din Sfântul şi Marele Post

Liturghie arhierească la Mănăstirea Izbuc în Duminica a patra din Sfântul şi Marele Post

În Duminica a patra din Postul Păresimilor, a Sfântului Ioan Scărarul, 14 aprilie 2013, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, la Sfânta Mănăstire Izbuc, cea mai veche vatră monahală din Eparhia Oradiei, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi.

În cadrul slujbei, Preasfinţia Sa a hirotonit pe diaconul Emanuel Florin Ianc în treapta preoţiei pe seama bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din parohia Miheleu, Protopopiatul Tinca. La finalul Sfintei Liturghii, noul hirotonit a primit şi hirotesia întru duhovnic.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea celor două fragmente scripturistice de la Sfinţii Evanghelişti Marcu şi Matei, Preasfinţitul Părinte Sofronie a conturat personalitatea Sfântului Ioan Scărarul şi opera sa de căpătâi, „Scara Raiului”, evidenţiind şi frumuseţea învăţăturilor duhovniceşti ce se desprind din cele două pericope evanghelice ce s-au citit în această duminică:

„Cartea „Scara Raiului”, scrisă de Sfântul Ioan Scărarul în veacul al şaptelea, a fost şi este o carte foarte răspândită între creştinii ortodocşi de pretutindeni, constituindu-se într-o lucrare fundamentală a literaturii ascetice a Bisericii, fiind alcătuită, după numărul capitolelor, conform numărului anilor de viaţă ai Mântuitorului pe acest pământ, o scară cu tot atâtea trepte câţi ani a trăit, ca om, Mântuitorul Iisus Hristos. Cel ce vrea să se desăvârşească trebuie să urce această scară, împlinind, poruncă după poruncă, toate poruncile lui Hristos, care îl apropie pe om de Dumnezeu şi de înţelegerea tainelor dumnezeieşti.”

„Pentru a ajunge la măsura sfinţeniei şi dobândirea Împărăţiei celei veşnice, trebuie parcurs în viaţa aceasta un urcuş duhovnicesc anevoios, despre care a scris Sfântul Ioan în lucrarea sa „Scara Raiului”, scară ce are şi o imagine plastică în cultura popoarelor ortodoxe, atât în spaţiul cultural românesc, cât şi la Sfântul Munte al Athosului. Dacă Scara Raiului apare pictată la Muntele Athos îndeosebi în trapezele marilor mănăstiri, în ţara noastră avem cea mai impresionantă reprezentare a Scării Raiului la Mănăstirea Suceviţa, unde, îndată după intrarea pe poarta mare a mănăstirii, pe zidul nordic al bisericii mari, apare o frescă uriaşă, plină de simbolism, a Scării Raiului, ce urcă, în diagonală, de pe pământ la cer, unde Domnul Hristos întinde cununa monahului care ajunge în vârful scării”, a precizat Chiriarhul Oradiei.

„Dincolo de strălucirea propriu-zisă a minunii săvârşite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, prin vindecarea fiului lunatic, trebuie să-L vedem, să-L descoperim şi să-L cunoaştem pe Dumnezeul întrupat, pe Domnul Iisus Hristos, ca Fiul Tatălui, Creatorul şi Mântuitorul lumii, căci spre aceasta S-a înomenit, ca să îl scoată pe om din robia păcatului şi a morţii. El îl vindecă pe pruncul chinuit de duhurile necurate, pentru ca, la sfârşitul pericopei evanghelice, prin profeţia spusă cu privire la El Însuşi, să ni Se descopere ca Cel Care a venit să moară pentru noi, omorând, cu moartea Sa, moartea noastră şi, înviind a treia zi din morţi, a deschis nouă tuturor calea spre învierea cea de apoi.”

„Această pericopă evanghelică ne arată, deopotrivă, o minune concretă săvârşită de Mântuitorul Iisus Hristos, dar şi planul de mântuire al lumii, pentru care El a venit pe pământ, S-a întrupat, S-a făcut Om, asemenea nouă întru toate afară de păcat, pentru ca pe noi, oamenii, să ne scoată din robia păcatului şi a morţii, spre a deveni fii şi moştenitori ai Împărăţiei cerurilor, prin lucrarea Duhului Sfânt în Biserică”.

„Din pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei, care este un fragment din „Predica de pe Munte” a Mântuitorului Iisus Hristos, înţelegem că toţi cei care s-au nevoit sunt fericiţi, întrucât au împlinit nu doar una dintre Fericiri, ci pe toate, pentru că şi cele nouă Fericiri, după numărul cetelor îngereşti, sunt tot nişte trepte ale Scării Raiului, ale scării pe care a văzut-o patriarhul biblic Iacob unind cerul cu pământul, ale scării pe care urcau şi coborau îngerii lui Dumnezeu”, a spus Preasfinţia Sa.

„În teologia ortodoxă, pe lângă Mântuitorul Iisus Hristos, Care a spus despre Sine că este „Calea, Adevărul şi Viaţa”, Maica Domnului, Preacurata Fecioară Maria, este numită, în mod simbolic, şi regăsim aceasta chiar în textul Imnului Acatist al Bunei Vestiri, ca scară ce uneşte pământul cu cerul, cea pe care Dumnezeu S-a coborât pe pământ, prin care Fiul Veşnic al Tatălui S-a făcut Om, pentru ca să ne deschidă nouă posibilitatea de a urca la ceruri.”

La final, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor din Eparhia Oradiei şi stareţ al Mănăstirii Izbuc a mulţumit, în cuvântul său, Preasfinţitului Părinte Sofronie, exprimându-şi bucuria şi recunoştinţa pentru prezenţa Preasfinţiei Sale în mijlocul obştii monahale şi a pelerinilor aflaţi la Mănăstirea Izbuc în Duminica a patra din Sfântul şi Marele Post al Paştilor.

Toţi credincioşii veniţi la străvechea vatră monahală a Izbucului s-au închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, copie după icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Vărzăreşti, din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, şi au gustat din apa tămăduitoare a izvorului Izbuc, din incinta mănăstirii, izvor care, în chip minunat, a izbucnit şi curge neîncetat din data de 11 martie 2013, după ce, vreme de aproape un an de zile, nu a curs deloc.

Ctitorită de vrednicul de pomenire Episcop Roman Ciorogariu al Oradiei, pe locul unei străvechi vetre de sihăstrie românească, Mănăstirea Izbuc se află, în ultimii ani, prin grija Preasfinţitului Părinte Sofronie al Oradiei, şi cu osteneala părintelui stareţ, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, într-o frumoasă şi binecuvântată perioadă de înflorire duhovnicească şi administrativ-gospodărească. În mănăstire vieţuiesc 25 de călugări şi fraţi, iar în incinta aşezământului monahal se află în plină construcţie o nouă biserică, reprezentativă, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic”, dar şi corpuri noi de chilii, case de oaspeţi, clădiri pentru ateliere şi alte anexe.

Atraşi de renumele acestei mănăstiri, şi datorită accesului facil auto până în curtea sfântului aşezământ, tot mai mulţi pelerini din Bihor, din întreaga ţară, dar şi străinătate, îi calcă pragul pentru apa izvorului Izbuc, dar şi pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, existentă în mănăstire încă din momentul întemeierii acesteia.