Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena prăznuiţi la Oradea

Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena prăznuiţi la Oradea

Sfinţii Mari Împăraţi, cei întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena au fost prăznuiţi cu mare bucurie duhovnicească şi în Episcopia Oradiei.

La această frumoasă sărbătoare, când în întreaga Patriarhie Română Sfinţii Impăraţi Constantin şi Elena sunt omagiaţi în mod special, anul 2013 fiind declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, ca „Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei” din Oradea, într-o atmosferă duhovnicească deosebită, în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în prezenţa a numeroşi credincioşi şi credincioase din Oradea.

În cadrul predicii rostite după citirea pericopei evanghelice, Preasfinţitul Părinte Episcop Sofronie a pus în lumină rolul determinant al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei întocmai cu Apostolii, în acordarea libertăţii de exprimare şi manifestare a creştinismului prin Edictul de la Milano, în urma căruia „Biserica a ieşit din catacombe la lumină”, Sfinţii Împăraţi fiind cunoscuţi în întreaga lume drept apărători şi promotori ai credinţei creştine:

„Anul acesta, 2013, sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi, cei Întocmai cu Apostolii şi de Dumnezeu încununaţi Constantin şi mama sa Elena primeşte conotaţii speciale, deoarece aniversăm 1700 de ani de când Sfântul Împărat Constantin cel Mare a dat o lege specială, în oraşul Milano de astăzi, cunoscută sub numele de Edictul de la Mediolan, prin care s-a dat libertate creştinilor, după primele veacuri creştine în care înaintaşii noştri în credinţă cunoscuseră nenumărate persecuţii, provocate şi comandate chiar de împăraţii romani din acea vreme.”

„Ziua de astăzi, în care numeroase biserici îşi serbează hramul, începând cu Catedrala Patriarhală din Bucureşti, este cu şi mai multă strălucire serbată, atât în Biserica noastră Ortodoxă Română, dar şi în întreaga Biserică Ortodoxă. Aceasta pentru că Biserica neamului nostru românesc, împreună cu Biserica din Grecia, şi, implicit popoarele român şi elen, sunt deţinătoarele directe şi principale ale splendidei moşteniri imperiale creştine ortodoxe. Noi, cei din Răsăritul creştin, din partea imperiului unde Sfântul Constantin cel Mare a întemeiat Constantinopolul, Noua Romă, la anul 330, am rămas fideli păstrători ai moştenirii culturale şi spirituale a Imperiului creştin inaugurat de Sfântul Constantin cel Mare.”

„Domnitorii şi voievozii noştri au fost cu toţii ctitori de locaşuri sfinte şi apărători ai credinţei creştine în aşa fel încât, atunci când Constantinopolul, în 1453, a căzut sub stăpânirea semilunei, slava Bisericii şi slava Imperiului Roman de răsărit a fost transmisă mai departe memoriei culturale a umanităţii prin evlavia, râvna, dărnicia şi succesiunea în har a sfinţilor ierarhi şi a sfinţilor şi dreptmăritorilor voievozi români ai poporului nostru”, a precizat Chiriarhul Oradiei.

„Sfântul Împărat Constantin cel Mare, cel care a văzut lumina zilei în sudul Dunării, în Dacia Mediteranea, deci în teritorii locuite de strămoşii noştri daco-romani, în oraşul Naisus, Niş-ul de astăzi din Serbia, şi-a inaugurat domnia într-un mod miraculos, printr-o minune, câştigând bătălia cu rivalul său Maxenţiu, la Roma, la Podul Milvius, peste Tibru, în anul 312, după ce i s-a arătat pe cer semnul Fiului Omului, Crucea Domnului, monograma Mântuitorului Iisus Hristos în formă de cruce, şi a auzit o voce care i-a spus ‹‹În acest semn vei învinge!›› Apoi, a aşezat pe steagurile sale de luptă monograma Mântuitorului, acestea fiind primele steaguri creştine oficiale, şi, câştigând bătălia cu Maxenţiu, a devenit primul împărat creştin, transformând imperiul păgân într-un imperiu creştin şi având viziunea extraordinară a unităţii imperiului său prin puterea credinţei creştine.”

„Sfântul Împărat Constantin, a cărui domnie a stat sub semnul Crucii, este numit „cel întocmai cu Apostolii” pentru că prin legile pe care le-a dat, prin înlesnirea pe care a făcut-o Creştinismului, prin marile şi multele daruri şi binefaceri pe care le-a oferit Bisericii, prin apărarea dreptei credinţe, concretizată în convocarea celui dintâi Sfânt Sinod Ecumenic, din anul 325, de la Niceea, el devine un adevărat Apostol”, a spus Preasfinţia Sa.

„Biserica îi cinsteşte şi îi socoteşte ca modele pentru conducătorii din lume pe Sfântul Împărat Constantin şi pe Sfânta sa maică, Împărăteasa Elena, o evlavioasă pelerină, care, la îndemnul şi cu sprijinul fiului său, a căutat şi a descoperit, la Ierusalim, Crucea pe care a fost răstignit Domnul Hristos, a construit biserici la locurile sfinte, aproape în toate locurile prin care Mântuitorul Iisus Hristos a trecut sau unde au avut loc evenimente biblice importante, dintre care unele dăinuie până astăzi, cum este biserica Sfântului Mormânt, biserica Naşterii Domnului de la Betleem şi altele”, a arătat Preasfinţitul Părinte Sofronie.

După Sfânta Liturghie, Ierarhul a oficiat slujba Parastasului pentru pomenirea tuturor ctitorilor noii Catedrale Episcopale din Oradea şi a tuturor celor adormiţi care au purtat numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Pentru că în judeţul Bihor, teritoriul canonic al Eparhiei Oradiei, un număr de 3.843 persoane poartă numele de Constantin, iar 17.805 persoane au numele de Elena, sau diminutive ale acestora, în cuvântul rostit la final, Chiriarhul Oradiei a felicitat pe dreptmăritorii creştini care îşi serbează onomastica: „Este o zi de mare bucurie pentru toţi cei care poartă numele de Constantin şi Elena, cărora le dorim ani mulţi şi binecuvântaţi, cu sănătate, bucurie, pace sufletească şi multă mângâiere duhovnicească, iar pe toţi cei adormiţi din neamul nostru şi din toate neamurile, care au purtat numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, Dumnezeu să îi odihnească cu drepţii. Fie ca lumina Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ce ţâşneşte din Crucea făcătoare de viaţă, care a strălucit pe cer Împăratului Constantin, să ne încălzească sufletele tuturor, să ne lumineze viaţa şi să ne bucure şi mângâie inimile, pentru a putea să Îl preamărim pe Cel Înviat, pe Domnul nostru Iisus Hristos, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt.”