Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Slujiri arhierești la praznicul Învierii Domnului în Eparhia Oradiei

Slujiri arhierești la praznicul Învierii Domnului în Eparhia Oradiei

          Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, praznicul praznicelor și sărbătoarea sărbătorilor, celebrată anul acesta la 28 aprilie, a fost așteptată și întâmpinată la Catedrala Episcopală Învierea Domnului şi Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei din Oradea cu multă bucurie sfântă, noua Catedrală Episcopală din Eparhia Oradiei fiind înveşmântată în frumoasă haină de sărbătoare, cu prilejul hramului somptuosului lăcaş de închinare.

Un prilej de mare binecuvântare pentru clerul şi credincioşii catedralei, dar şi pentru întreaga Episcopie a Oradiei, l-a constituit prezenţa, şi în acest an, la Catedrala Episcopală și în multe din bisericile parohiale și mănăstirești din Bihor, a Luminii Sfinte de la Ierusalim, adusă în țara noastră, la București, prin grija şi cu înalta binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, de o delegație a Patriarhiei Române, fiind răspândită în întreaga țară. Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie al Oradiei, prin grija Stavroforei Mina Bădilă, stareța Mănăstirii Sfânta Cruce din Oradea, Sfânta Lumină a ajuns și în Eparhia Oradiei, fiind dusă la parohii și mănăstiri și oferită credincioșilor adunați în sfintele lăcașuri.

La Catedrala Episcopală din Oradea, Sfânta Lumină a ajuns înainte de miezul nopții, fiind oferită de Chiriarhul Oradiei clerului slujitor și miilor de credincioși prezenți pe esplanada catedralei. A urmat procesiunea de înconjurare a sfântului lăcaș și Slujba Învierii, oficiată de Preasfinţitul Părinte Sofronie în catedrala propriu-zisă, în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi. Apoi, cu binecuvântarea Ierarhului, Sfânta Liturghie din noaptea Învierii Domnului a fost oficiată de unul dintre slujitorii catedralei în paraclisul Sfinţii Ierarhi Nicolae, Spiridon şi Nectarie de la demisolul catedralei.

Sfânta Liturghie din Duminica Sfintelor Paști, a Învierii Domnului, a fost săvârșită de către Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, în catedrala propriu-zisă, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, în prezența unui mare număr de credincioși din urbea de pe malurile Crișului Repede, care au participat cu bucurie la hramul noii Catedrale Episcopale din Oradea.

După citirea pericopei evanghelice a marelui praznic al Învierii Domnului, Preasfințitul Părinte Episcop Sofronie, pornind de la cuvintele „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne veselim întru ea”, a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat semnificațiile Învierii din morți a Domnului Iisus Hristos pentru întreaga umanitate:

„Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este bucuria cea mare și nădejdea cea tare și nepieritoare a creștinilor, a tuturor celor care, prin credință, Îl urmăm pe Domnul nostru Iisus Hristos, care credem, mărturisim și vestim răstignirea Sa pe Cruce pentru păcatele noastre și Învierea cea de a treia zi din mormânt, lăsând mormântul gol și plin de lumina Învierii Sale. O sărbătoare care nu poate fi tâlcuită în cuvinte omenești, pentru că, oricât ne-am strădui, nu putem ajunge să cuprindem adâncul frumuseții lui Dumnezeu pentru noi oamenii, frumusețe tâlcuită prin iubire, iubire pe care Dumnezeu din cer o arată nouă, celor de pe pământ, iubire celor care am întors spatele lui Dumnezeu, prin căderea, prin neascultarea protopărinților Adam și Eva. Numai că Dumnezeu, iubindu-l pe om, S-a milostivit de el și, la plinirea vremii, Tatăl Îl trimite pe Fiul în lume să Se facă Om asemenea nouă în toate, afară de păcat, ca pe noi oamenii să ne scoată din păcat, din întuneric și din moarte și să ne ducă la viața cea veșnică, spre petrecerea împreună cu Tatăl, în Duhul Sfânt, în Împărăția cerurilor.”

„Dacă omenirea I-a întors spatele lui Dumnezeu și a ales să trăiască după bunele ei plăceri trecătoare, ca și lumea, Dumnezeu, însă, nu l-a abandonat pe om, nu l-a părăsit, nu Și-a întors fața de la el, ci L-a trimis în lume pe Fiul ca să ne treacă pe noi din moarte la viață, de la păcat la virtute, din întuneric la lumină. Trecerea aceasta se numește Paști, trecere peste abisul, peste prăpastia ce se cască între moarte și viață, între întuneric și lumină, iar trecerea aceasta o săvârșește Domnul Însuși, Paștile nostru, Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatul lumii, dar și Păstorul Care îi călăuzește pe oamenii care cred în El în staulul Tatălui. El este Lumina Care a venit în lume, așa cum am auzit în prologul Evangheliei Sfântului Ioan Teologul, pericopă evanghelică rânduită a se citi în cea dintâi a zi a Sfintelor Paști, la Sfânta Liturghie. El este Lumina prin Care și în Care noi Îl vedem, în Duhul Sfânt, și Îl cunoaștem pe Tatăl.”

„Fiul este Chipul Ipostasului Tatălui, iar după Chipul Său noi toți am fost zidiți. Oglindirea lui Dumnezeu se află, astfel, în făptura noastră lăuntrică, noi oamenii fiind creați de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa, chip care s-a întunecat în urma păcatului, a păcatului primilor oameni, la care se adaugă păcatele umanității, dar, prin lucrarea tainică a lui Dumnezeu, vine Fiul în lume să Se facă Om, iar tot ceea ce a săvârșit asupra firii omenești pe care Și-a asumat-o ni se transmite și nouă, firii omenești pe care o purtăm, prin Biserică, prin lucrarea harului Duhului Sfânt, ca să fim curățiți de toată întinăciunea păcatului, pentru ca toată desfigurarea adusă în noi de păcat și tot întunericul patimilor egoiste să fie înlăturate, spălate cu Sângele Mielului, trecând prin lacrimile pocăinței și prin tot ceea ce înseamnă viață în Sfânta Biserică, de la Sfântul Botez și până când închidem ochii, mereu să fim curățiți, să fim spălați, să fim transfigurați. Așadar, drumul de la desfigurarea adusă de păcat, la transfigurarea, prin lucrarea harului Duhului Sfânt, se face prin ceea ce Domnul nostru Iisus Hristos, Paștile nostru, a săvârșit.”

 

*

 

În a doua zi a Sfintelor Paşti, luni, 29 aprilie 2019, Preasfinţitul Părinte Sofronie a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în biserica parohială cu hramurile Învierea Domnului și Intrarea Domnului în Ierusalim din cartierul orădean „Mihai Eminescu”, păstorită de Părintele paroh Marian Bălaș-Cuș, dimpreună cu Părintele Lect. Univ. Dr. Emil Cioară, preot coslujitor, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă Episcop Dr. Vasile Coman din Oradea.

În predica rostită în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a vorbit despre Împărăția cerurilor pe care Mântuitorul Iisus Hristos Cel înviat a deschis-o pentru întregul neam omenesc:

„După cum am ascultat din pericopa evanghelică de la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, ce s-a citit acum, «Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul Cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.» Dumnezeu Cel nevăzut ni Se face cunoscut prin Fiul, Care vine în lume ca, în Duhul Sfânt, să ni-L descopere pe Tatăl. Fiul este Cel Unul-Născut, Chipul Ipostasului Tatălui, Care mărturisește despre Sine că cine L-a văzut pe El, L-a văzut pe Tatăl și cine L-a cunoscut pe El, L-a cunoscut pe Tatăl.”

„Vestit de profeți, anunțat prin Legea lui Moise, vine în lume Mesia. Adică, Tatăl Îl trimite pe Fiul Său Cel Unul-Născut să Se facă Om. Vine Mesia, dar este așteptat de poporul evreu ca un eliberator politic din robia romană, așa cum, odinioară, poporul iudeu a ieșit din Egipt, la Paștile iudaice, și a trecut prin Marea Roșie ca pe uscat, scăpând din robia egipteană, condus fiind de Moise. Fiul lui Dumnezeu vine, Se naște din Fecioara, pe cale supranaturală, prin adumbrirea Duhului Sfânt, Se face Om ca și noi, dar fără de păcat, și vine ca Împărat al lumii, dar nu pentru o împărăție din lumea aceasta, nu pentru a elibera poporul ales din robia romană, ci pentru a elibera întregul neam omenesc din robia păcatului și a morții. Vine ca să inaugureze o altă împărăție, o împărăție care duce la Dumnezeu, o împărăție care este de la Dumnezeu și îl duce pe om la Dumnezeu. Omul, care căzuse din comuniunea de dragoste a lui Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Hristos, prin lucrarea Duhului Sfânt în Biserică, se întoarce la Dumnezeu, acolo de unde a căzut.”

„Tot ceea ce a făcut Mântuitorul nostru Iisus Hristos, de la întrupare și până la înălțarea la ceruri, a făcut pentru noi oamenii, dar și după aceea rămâne prezent în mijlocul nostru, până la sfârșitul veacurilor, când Se va întoarce, cu slavă, să judece viii și morții și când va fi inaugurată, cu putere, deplin, Împărăția cerurilor. Domnul Iisus Hristos Și-a luat fire omenească ca să repare stricăciunea ce intrase, prin păcat și prin consecința acestuia, moartea, în neamul omenesc. Prin El, prin Domnul Iisus Hristos, ne întoarcem la Tatăl. Prin El Îl cunoaștem pe Tatăl. Prin El Îl vedem pe Tatăl. Dar ce înseamnă vederea lui Dumnezeu Celui nevăzut? Înseamnă intrarea în lumina lui Dumnezeu și creșterea în această lumină, în vecii vecilor, adică un proces dinamic, continuu. Odihna din Împărăția cerurilor nu înseamnă că lumea doarme, ci lumea crește în iubire, în lumină, în dragostea și în frumusețea iubirii de oameni a lui Dumnezeu.”

 De asemenea, Ierarhul a arătat importanța mărturisirii Învierii Domnului în lumea de astăzi, timp de patruzeci de zile, până la praznicul Înălțării Domnului, prin salutul pascal: „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”.

 

*

 

În cea de-a treia zi a Sfintelor Paști, marți, 30 aprilie 2019, Chiriarhul Oradiei a slujit în paraclisul Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici și Simion Ștefan, Mitropoliții Transilvaniei de la Centrul Eparhial.