În Duminica a treisprezecea după Rusalii, 3 septembrie 2017, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a oficiat slujba de târnosire a noii biserici cu hramul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul din filia Teleac a parohiei Saca, Protopopiatul Beiuș. Slujba a fost urmată de săvârşirea Sfintei Liturghii arhierești, în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi. Evenimentul a adunat atât credincioşi din Teleac, cât şi din localităţile învecinate, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

În sunetul clopotelor, Preasfinţitul Părinte Sofronie a fost întâmpinat cu mare bucurie de un frumos sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, bărbaţi cu prapuri şi mulţime de credincioşi. A urmat slujba de târnosire a bisericii și Sfânta Liturghie arhierească.

În cadrul Dumnezeieștii Liturghii, după citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Evanghelist Matei, Ierarhul a rostit o frumoasă predică în care a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale Pildei lucrătorilor răi:

„Pericopa evanghelică de astăzi este una foarte aspră, care trebuie să ne pună pe toți pe gânduri și care ne vorbește despre cine este Domnul nostru Iisus Hristos. El este Cel Care rostește pilda, dar pilda este despre El. El vorbește despre Sine și Se numește, așa cum a fost descoperit mai dinainte prin Lege și prin prooroci, «piatra cea din capul unghiului», cheia de boltă, punctul central al Bisericii, al templului locuirii lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor. El este Dumnezeu-Fiul Care S-a înomenit, Care a coborât în lume, neprimit, însă, de ai Săi, și mai mult decât atât, așa cum ne arată pilda de astăzi, chiar ucis, după ce, cei care mai înainte de El L-au vestit, proorocii, au fost omorâți cu pietre, au fost bătuți și alungați de către lucrătorii cei răi ai viei.”

„Via este lumea, iar lucrătorii care au fost chemați să o lucreze, lăsați de Stăpânul viei, Care este Dumnezeu, sunt nimeni alții decât cei care au primit cuvântul lui Dumnezeu, care au primit Legea prin Moise și care trebuiau să fie lumină pentru toate celelalte neamuri, dar care, îndrăgostindu-se de lumea aceasta, jinduind la bunătățile viei, la ceea ce Dumnezeu a creat și crezându-se ei stăpâni peste averea Stăpânului lor, adică peste lumea lui Dumnezeu, au ajuns să alunge dintre ei, să omoare cu pietre, să bată, să izgonească pe cei trimiși de Dumnezeu spre a-i ține în stare de trezvie pentru marea întâlnire ce avea să vină pentru mântuirea lumii: venirea lui Dumnezeu în trup, înomenirea Fiului lui Dumnezeu, marea întâlnire dintre Dumnezeu și om în Unicul ipostas al Fiului Veșnic al Tatălui.

Care Dumnezeu, deoființă cu Tatăl și Veșnic fiind, Se face Om, muritor ca și noi, deși fără de păcat, ca să moară pentru noi, și apoi, prin Înviere, să ne dăruiască tuturor posibilitatea ca, la învierea cea de obște, în Ziua cea de Apoi, să înviem împreună cu El, cei care credem în El, cei care facem parte din poporul lui Dumnezeu, Israelul cel nou, poporul creștin.”

„Dumnezeu Îl trimite pe Fiul Său să Se facă Om, iar Acesta vine, stăpânitorii viei nu Îl recunosc că este Fiul lui Dumnezeu, Îl scot afară din cetate și Îl omoară. Astfel, Cel Care spune pilda, Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind despre Sine și arătând ce se va întâmpla, profețește că El urmează să fie dat morții. Cu adevărat cutremurătoare sunt aceste cuvinte, pentru că vremurile în care noi trăim astăzi sunt vremuri de lepădare de credință, vremuri de îndepărtare de Dumnezeu, vremuri în care Hristos iarăși, în mod duhovnicește, este prigonit, izgonit afară din cetate, căutând cei care se cred stăpânitori ai lumii să pună stăpânire pe moștenirea care nu le aparține, care Îi aparține lui Dumnezeu și moștenitorului Său, Fiul lui Dumnezeu.”

„Noi, însă, să ne punem nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu, să Îl chemăm pe Dumnezeu în ajutor ca să ne întărească să Îl putem mărturisi pe El și pe Fiul Său în Duhul Sfânt. Să putem să mărturisim că Domn este Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, fără a ne lăsa molipsiți de idolatriile din această lume, și să ne luptăm, cu speranță și curaj, ca nimeni să nu Îl scoată pe Dumnezeu din inimile noastre.”

Părintele Marian Vasile Popa, Protopopul Beiușului, Seghiștei și Șteiului, a rostit un cuvânt de bun venit Ierarhului, iar parohul Alin Adrian Bota a mulţumit tuturor celor care au contribuit la înălţarea și înfrumusețarea sfintei biserici. A mulţumit Bunului Dumnezeu, dar şi Preasfinţitului Părinte Sofronie pentru aleasa purtare de grijă și pentru prezenţa în mijlocul bunilor credincioși din filia Teleac. 

În cuvântul rostit la final, Chiriarhul Oradiei a explicat semnificaţiile celor mai importante momente din slujba de târnosire a bisericii, moment istoric, unic, pentru comunitatea dreptmăritorilor creştini din Teleac, felicitând pe preotul paroh și pe bunii credincioși pentru jertfelnicia și dărnicia prin care au reușit să zidească noua biserică.

După săvârşirea sfintelor slujbe, pe parcursul întregii zile, toţi credincioşii ortodocşi prezenţi, bărbaţi şi femei, copii, tineri şi vârstnici, au avut posibilitatea să intre în Sfântul Altar, să se închine şi să sărute Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă.