Locaţia curentă este: Prima pagină / Sfințirea clopotelor bisericii din Parohia „Duminica Sfinților Români” – Sânmartin ANL

Sfințirea clopotelor bisericii din Parohia „Duminica Sfinților Români” – Sânmartin ANL

În Duminica a treia după Pogorârea Sfântului Duh, 11 iulie 2021, când Biserica face pomenirea Sfintei Mari Mucenițe Eufimia, a Sfintei Împărătese Olga, luminătoarea Rusiei, și a Sfântului Cuvios Sofronie din Essex, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei,  a slujit Dumnezeiasca Liturghie, dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi, în Parohia Duminica Sfinților Români din comuna Sânmartin, situată în zona metropolitană a Oradiei, în noul cartier al comunei, fiind una dintre cele mai tinere parohii ale Eparhiei noastre, lăcașul de cult purtând hramurile Duminica Sfinţilor Români, Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul și Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul.

Vizita pastorală a Ierarhului Oradiei Mari a debutat cu oficierea slujbei de sfințire a celor patru clopote ale bisericii parohiale, rostindu-se rugăciuni de binecuvântare, ca dangătul acestor clopotesă cheme credincioșii la slujbele Bisericii, să-i plângă pe cei adormiți și să alunge viforele.

După citirea pericopei evanghelice rânduite acestei Duminici, în care Domnul Hristos ne vorbește Despre grijile vieții (Matei 6, 22-33), Preasfinția Sa a rostit un amplu cuvânt de învățătură în care i-a învățat pe bunii credincioși să nu se lase copleșiți de sufocantele griji pământești, ci să privească mereu cu ochi duhovnicești și cu inimă trează toate provocările pe care le rânduiește viața.

În deschiderea cuvântului de învățătură, Ierarhul Oradiei le-a vorbit bunilor credincioși despre Sfinții prăznuiți de Biserica noastră în data de 11 iulie. Sfânta Mare Muceniță Eufimia este cea care, prin lucrarea harică a lui Dumnezeu în trupul ei nestricăcios, i-a întărit pe Sfinții Părinți ai celui de al patrulea Sinod Ecumenic de la Calcedon în mărturisirea dreptei credințe împotriva celor care susțineau că în unicul Ipostas al Fiului ar exista o singură fire, cea dumnezeiască. Sfânta Împărăteasă Olga, mama Sfântului Cneaz Vladimir,este cea care, asemenea Sfintei Împărătese Elena, a avut un rol esențial în încreștinarea Rusiei kieviene, având o influență importantă asupra fiului ei. Canonizat de curând, ucenic al Sfântului Siluan Atonitul, Sfântul Cuvios Sofronie din Essex este un sfânt contemporan al Bisericii Ortodoxe, mutat la cele veșnice în anul 1994. Acest sfânt cu adevărat a trăit în Lumina lui Dumnezeu și a lepădat grija lumească pentru a-L căuta pe Dumnezeu. Sfântul Cuvios Sofronie ne-a lăsat scrieri importante prin care ajungem să ne apropiem de Dumnezeu. Prin rugăciunile sale reușim să stăruim mai mult în rugăciune, pentru a putea dobândi Împărăția lui Dumnezeu.

Precum ne învață Mântuitorul Hristos în Parabola Semănătorului despre sămânța care crește între spini, așa sunt și grijile mundane care înăbușe frumoasa creștere duhovnicească a omului. Preasfinția Sa a explicat faptul că Hristos nu ne cere să ne lepădăm responsabilitățilesau să nu purtăm grijă de cele de trebuință din această viață, ci ne îndeamnă să ne configurăm corect ierarhia priorităților în viața noastră. Din păcate, așa este croită lumea de astăzi și așa suntem educați, ca să ne îngrijim numai de ziua de mâine. Numai că, atunci când grijile vieții ajung să fie așezate în primul plan, începem să-L uităm pe Dumnezeu, Cel care este bun, iubitor, milostiv, smerit și răbdător cu noi. Așa ne învață și Sfântul Sofronie din Essex, Dumnezeu nu este numai iubire și bunătate, ci și multă, multă smerenie, El Se smerește pentru ca noi să ne întoarcem de la răutățile și micimile în care ne împotmolim.

Se poate spune că smerenia constituie una dintre trăsăturile specifice, definitorii și unice ale Dumnezeului nostru, Dumnezeul creștinilor; motiv pentru care Fiul lui Dumnezeu înomenit a întrupat smerenia până la moartea pe Cruce și ne îmbie această virtute, pentru ca și noi să ne apropiem cât mai mult de Tatăl, asemănându-ne astfel cu Fiul lui Dumnezeu, devenind și noi fiii lui Dumnezeu prin lucrarea Duhului Sfânt. Domnul nostru Iisus Hristos este Cel care Se smerește prin excelență, dovedindu-ne o dată în plus faptul că Dumnezeu este mereu surprinzător. Ne surprinde mereu prin gingășia, bunătatea și smerenia Sa absolută. O smerenie care ni-L înfățișează pe Fiul Tatălui răstignit pe Cruce, cu brațele întinse într-o rugăciune atotcuprinzătoare. Dumnezeu bate la poarta sufletului nostru, smerit, căutând să intre acolo și să aducă lumină. Din păcate, noi ne lăsăm înăbușiți în viața noastră de grijile lumii. Ne grijim ce vom pune pe masă, dacă ne ajung banii, dacă putem să plătim toate cheltuielile și medicamentele, ajungând, nu de puține ori, în robia banului, gândindu-ne tot mai mult cum să ne chivernisim averea și tot mai puțin la cum să ne lăsăm în grija lui Dumnezeu.

Episcopul Oradiei i-a avertizat pe credincioși să fie vigilenți, să nu se lase purtați de „cântecele de sirenă” pe care lumea de astăzi le prilejuiește omului contemporan la fiecare pas. Asaltul lumii de azi, secularizate și desacralizante, atentează  la integritatea sufletească a omului, încercând pe toate căile să-l văduvească de limpezimea duhovnicească și chiar și cea psihologică, căutând pe toate căile să-l facă dependent de confort și tehnologie, inducându-i falsa impresie a libertății și înrobindu-i mintea dimpreună cu felul în care gândește. În fața unor astfel de miraje, trezvia și discernământul pot fi întreținute numai prin lucrarea vie a rugăciunii. Pentru faptul că facem parte dintr-o cultură materialistă și îndepăratată de Cer, cum putem noi să rezistăm în fața tăvălugului nivelator, care pune la pământ cetatea sufletelor noastre?  Altă cale decât apelul permanent la Dumnezeu prin rugăciune greu putem găsi în lumea de aici. Grijile fac parte din lumea gândului. Până când să se materializeze, ele au o natură spirituală, dată de gândurile noastre. Problemele noastre pleacă de la gândurile care ne copleșesc și nu ne dau pace, ajungând să ne obsedeze și ne întunecă sufletul. Cu ele trebuie să începem lupta.

În încheierea cuvântului de învățătură, Preasfinția Sa i-a sfătuit pe credincioși să asculte sfatul Sfântului Sofronie de la Essex, care punea mare preț pe Rugăciunea lui Iisus, Rugăciunea Inimii, rugăciune pe care a introdus-o în cultul zilnic al obștii Mănăstirii Sfântului Ioan Botezătorul din Essex, unde a fost stareț.  În fiecare seară de luni până vineri, dar și dimineața, luni, miercuri și vineri, la lumina candelelor, câte două ore, se rostește în comun Rugăciunea lui Iisus în diferite limbi ale pământului, de aproximativ patru sute de ori. Rugăciunea aceasta ne ajută să ne păzim mintea și să scăpăm de grijile lumii, făcându-I loc lui Dumnezeu, ca El să domnească în inimile noastre. Totodată, Ierarhul le-a transmis credincioșilor felul în care Sfântul Sofronie din Essex îi sfătuia pe credincioși să se adreseze lui Dumnezeu. Sfântul Sofronie din Essex obișnuia să spună că înaintea lui Dumnezeu nu trebuie să fii politicos. Toarnă înaintea lui Dumnezeu tot ce este în inima ta, așa cum este în inima ta, iar Dumnezeu te va auzi și îți va asculta rugăciunea! Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!

La momentele liturgice corespunzătoare, Preasfințitul Părinte Sofronie a hirotonit pe Diaconul Ioan-Vasile Horincar-Robotin în treapta slujirii preoțești, oferindu-i și hirotesia de duhovnic, spre a-i păstori ca preot coslujitor pe credincioșii parohiei Oșorhei, protopopiatul Oradea. De asemenea, teologul Stelian Vasile Roșu a fost prohirisit de Chiriarhul locului întru diacon pe seama Capelei Sfântul Cuvios Mucenic Efrem cel Nou, din cadrul Liceului Tehnologic Special Nr. 1 Oradea, unde activează ca pedagog.

La finele Sfintei Liturghii, Părintele Aurel Simion Goga, protopopul Oradiei, a rostit un cuvânt de bun venit Ierarhului Oradiei, mulțumindu-i pentru arhiereasca binecuvântare și pentru părinteasca purtare de grijă. Totodată, Părintele paroh Traian Lucian Gîga a ținut un cuvânt ocazional prin care și-a manifestat recunoștința față de Întâistătătorul Eparhiei Oradiei, mulțumindu-i pentru vizita arhierească, pentru mijlocirea harului sfințitor revărsat asupra clopotelor bisericii parohiale și pentru toată rugăciunea pe care Preasfinția Sa o aduce înaintea lui Dumnezeu pentru turma încredințată spre păstorire, slujitori ai altarelor și credincioși.

În cele ce au urmat, Chiriarhul locului a oferit diplome omagiale și premii din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel celor care au fost implicați în Concursul Național Catehetic din anul acesta, având tema „Biserica, familia românilor de pretutindeni”. An de an, în Patriarhia Română, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române se organizează la nivel național acest concurs catehetic de către Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei, în parteneriat cu Ministerul Educației şi Cercetării. La acest concurs sunt invitate toate parohiile din cuprinsul Patriarhiei Române, din țară și de peste hotare, iar în cadrul fiecărei eparhiieste premiat grupul catehetic parohial care, prin activitățile educaționale și religioase, au marcat în modul cel mai dinamic și frumos anul omagial. Anul acesta, în Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, premiul a fost câștigat de grupul catehetic al Parohiei Duminica Sfinților Români din comuna Sânmartin coordonat de Părintele paroh Traian Lucian Gîga și ajutat îndeaproape de cadrele didacticeEmanuela Țăranși Anca Haidu.

***

Biserica cu hramurile Duminica Sfinților Români, Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul  și Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul din Sânmartin s-a ridicat la inițiativa și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, având ca model arhitectural biserica „Sfântul Nicolae” Domnesc de la Curtea de Argeș, ctitorie a Domnitorului Basarab I Întemeietorul.Construirea acestui lăcaș de cult, precum și a tuturor lăcașurilor de cult recent edificate în Episcopia noastră, vine ca o concretizare a dorinței Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, de a răspunde prompt necesităților misionare pe care le impune dezvoltarea orașelor și satelor, precum și de a construi biserici în cartierele orașelor și în satele care nu aveau lăcașuri de închinare ortodoxe.

Astfel s-a întâmplat și în cazul comunei Sânmartin, unde Preasfințitul Părinte Sofronie i-a încredințat Părintelui Traian-Lucian Gîga misiunea de a construi o nouă biserică și de a închega o nouă comunitate parohială în partea de nord a comunei, Cartierul ANL ce se extinde înspre municipiul Oradea.

Piatra de temelie pentru noua biserică a fost sfințită și aşezată de Chiriarhul Oradiei la 1 septembrie 2009. După obţinerea autorizaţiilor necesare s-a început ridicarea lăcaşului de cult, în anul 2010 lucrările ajungând până la stadiu de acoperire a sfântului lăcaş. În 3 noiembrie 2010 Preasfinţitul Părinte Sofronie a oficiat, în paraclisul amenajat la demisol, prima Sfântă Liturghie în noul lăcaș. Între anii 2011-2018 biserica a fost acoperită, executându-se lucrări de finisare a exteriorului și a interiorului, a fost pictată în tehnica „al secco”, cea dintâi Sfântă Liturghie arhierească fiind săvârșită în biserica propriu-zisă la hramul principal, Duminica Sfinților Români, 18 iunie 2017. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în anul Centenarului Marii Uniri, 23 septembrie 2018, Preasfințitul Părinte Sofronie, înconjurat de un frumos sobor de preoți și diaconi, a oficiat slujba de târnosire a noului lăcaș de cult.

În prezent, casa parohială se află la stadiul de finisare, fiind realizată în proporție de 80%, urmând ca, în viitorul apropiat, să se demareze lucrările de construire a clopotniței, care va desăvârși și mai mult asemănarea cu biserica - sursă de inspirație, „Sfântul Nicolae” Domnesc de la Curtea de Argeș, cea mai importanță biserică din vechime a Țării Românești, pentru ca și prin aceasta să se evidențieze legătura indisolubilă dintre provinciile românești istorice.

 

Diac. Andi Constantin Bacter