Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Binecuvântare arhierească pentru credincioșii Parohiei Cărănzel

Binecuvântare arhierească pentru credincioșii Parohiei Cărănzel

În duminica a douăzeci și cincea după Rusalii, 13 noiembrie 2016, mica comunitate dreptmăritoare din Cărănzel, Protopopiatul Tinca, a avut bucuria să primească vizita pastorală a Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei. Ierarhul a s-a aflat pentru a doua oară la Cărănzel, după ce în anul 2009, în ziua de 12 iulie, a liturghisit în biserica parohială și a instalat pe actualul paroh, părintele Cătălin Ionuț Arvai. În cadrul vizitei pastorale din acest an, Preasfințitul Părinte Sofronie a binecuvântat lucrările de restaurare și înfrumusețare realizate la biserica parohială cu hramurile Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, în sobor de preoți și diaconi, în prezența celor 77 de credincioși ai enoriei și a autorităților locale.

Sărbatoarea a debutat cu slujba de binecuvântare a lucrărilor efectuate la exteriorul și interiorul sfântului lăcaș. În cadrul Sfintei Liturghii ce a urmat, după momentul citirii pericopei evanghelice duminicale, de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, Preasfinţitul Părinte Sofronie a rostit un frumos şi bogat cuvânt de învăţătură în care a tâlcuit celor prezenți principalele învățături duhovnicești ce se desprind din Pilda samarineanului milostiv:

 „Din dialogul Mântuitorului Iisus Hristos cu învățătorul de lege, care a venit, cu viclenie, ca să îl ispitească pe Domnul, aflăm cu toții cele ce trebuie să știm ca să ne mântuim, adică să scăpăm de moarte, să moștenim viața cea veșnică, să intrăm în Împărăția cerurilor. Întrebarea care a fost pusă cu viclenie, «ce să fac ca să moștenesc viața de veci?», primește un răspuns drept. Domnul Iisus Hristos, știind foarte bine cine este cel care Îl întreabă, îl provoacă întrebându-l: «Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?». Din acest moment, discuția trece, din registrul întrebării viclene, în registrul adevărat al lucrurilor, învățătorul de lege intrând în dialogul sincer, al adevărului, cu Cel Care este Adevărul, Domnul nostru Iisus Hristos.”

„Și aici aflăm ceea ce este fundamental pentru a ne mântui: să iubim, să avem în noi dragoste. În primul rând o dragoste totală față de Dumnezeu, iar apoi dragostea cu care suntem datori față de aproapele nostru. Iar aproapele este, așa cum aflăm de la Mântuitorul Iisus Hristos, prin Pilda samarineanului milostiv, fratele nostru, sora noastră, cel de lângă noi care are nevoie de ajutor.”

„Tâlcuirea duhovnicească a Sfintei Biserici, pe baza mărturiilor și tâlcuirilor Sfinților Părinți cu privire la Pilda samarineanului milostiv, este că samarineanul milostiv, cel străin, necunoscut, care vine și îl ajută pe cel căzut între tâlhari, este Însuși Dumnezeu, este Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, Care vine ca străin în lume ca să îl ajute pe omul căzut în păcate, păcatele care îl distrug pe om și îl lasă abia viu. Preotul și levitul din Legea veche nu s-au ridicat la înălțimea chemării lor, chiar dacă preoția și preoția levitică în Vechiul Testament erau date nu prin alegerea personală a fiecăruia, ci erau date unei anumite părți a seminției lui Israel. Așadar, preoția Legii celei vechi s-a dovedit a fi nefolositoare, astfel că era nevoie de o nouă preoție, o chemare la slujire pe care Însuși Cuvântul lui Dumnezeu o face și o dă în Biserica Sa, ca prin această slujire să se împlinească toate nevoile aproapelui, adică scoaterea omului din robia păcatelor și a morții, pentru a putea intra în Împărăția cerurilor și a dobândi viața cea veșnică.”

„În aceste puține cuvinte avem întreaga lucrare mântuitoare pe care Biserica Domnului Iisus Hristos o săvârșește cu fiecare suflet căzut în parte, aducându-l din moarte la viață, din robia păcatului, ce duce la o neputință vecină cu moartea, la libertatea și restaurarea demnității omului creat după chipul lui Dumnezeu, în vederea asemănării cu El.”

În cadrul slujbei, Preasfinţia Sa a hirotesit pe părintele paroh Cătălin Ionuț Arvai întru iconom, pentru rodnica lucrare pastoral-misionară desfășurată în parohie, cât şi pentru strădaniile depuse în vederea restaurării și împodobirii lăcașului de cult.

Părintele Vasile Popa, Protopopul Tincăi, a adresat, în numele credincioşilor Parohiei Cărănzel, un cuvânt de bun venit Chiriarhului Oradiei și a prezentat un scurt istoric al comunității parohiale și a lăcașului de cult. De asemenea, părintele protopop a ținut să evidențieze vrednicia părintelui paroh și a acestei comunități de creștini ortodocși, care, deși puțini la număr, s-au jertfit și au contribuit, după posibilități, la frumoasele lucrări realizate.

Părintele Cătălin Ionuț Arvai, parohul Cărănzelului, în cuvântul său, a mulţumit Preasfintei Treimi pentru tot ajutorul şi toate darurile pe care cu îmbelşugare le-a revărsat peste această mică comunitate de creştini. Apoi, i-a mulţumit Preasfinţiei Sale pentru osteneală şi prezenţă, pentru purtarea de grijă arătată față de credincioșii de la Cărănzel, dar și pentru distincţia acordată, subliniind faptul că ea este un simbol al vredniciei tuturor credincioşilor pe care îi păstoreşte.

În final, Chiriarhul Oradiei a felicitat pe părintele paroh și pe toți credincioșii parohiei pentru jertfa depusă în vederea înfrumusețării lăcașului de cult, arătând că Bunul Dumnezeu va răsplăti fiecăruia pentru dragostea arătată Sfintei Biserici. De asemenea, Ierarhul a adresat un îndemn părintesc credincioşilor ca în perioada binecuvântată a Postului Crăciunului, ce va începe în curând, să aibă în vedere mai ales milostenia, ajutorarea semenilor aflaţi în nevoi, a celor care sunt în suferinţă şi care au nevoie de ajutor şi mângâiere.

 *

 Localitatea Cărănzel, parte integrantă a Comunei Lăzăreni, este o aşezare modestă, tipică de deal, situată la 30 km sud-est de Municipiul Oradea. A fost atestată documentar cu ocazia primei conscrieri a comitatului Bihor, în anul 1552, alături de satul Calea Mare, ca aparţinând de voievodatul Cărăndenilor.

Până în anul 1929 credincioşii din localitatea Cărănzel n-au avut un lăcaş de închinare, ei participând la sfintele slujbe în biserica ortodoxă din Gepiş. La 26 decembrie 1929, din dorinţa lor de a avea un lăcaş de închinare în localitate, s-a inaugurat capela cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul în sala de învăţământ a Şcolii Primare de Stat, prin grija preotului Andru Marţian. Actuala biserică a fost ridicată prin jertfa aceluiași preot paroh între anii 1934-1935.