În urmă cu o sută de ani, de marea sărbătoare a cinstirii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, 29 iunie 1922, în localitatea bihoreană Telechiu a avut loc sfințirea bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena de către Episcopul Roman Ciorogariu al Oradiei și Episcopul Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului și Clujului, un eveniment istoric, bisericesc și național, cu reverberații cu totul aparte pentru teritoriile Bihorului românesc, proaspăt intrate sub bolta ocrotitoare a României Mari, veritabile momente sfinte la care reflectăm și astăzi cu aceeași emoție și recunoștință față de purtarea de grijă a lui Dumnezeu și față de jertfelnicia strămoșilor noștri.

Astăzi, o sută de ani mai târziu, în semn de înaltă mulțumire așezată la Tronul Preasfintei Treimi și ca omagiu adus în cinstea vrednicilor noștri înaintași, de praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, 29 iunie 2022, cu prilejul împlinirii centenarului târnosirii bisericii de piatră din filia Telechiu a Parohiei Țețchea, Protopopiatul Oradea, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, cel de-al cincilea succesor al „arhiereului cu dreapta frântă”, Roman Ciorogariu, a săvârșit dimpreună cu un sobor de preoți și diaconi Dumnezeiasca Liturghie în biserica centenară din Telechiu.

La sfânta slujbă s-a dat citire pericopei Apostolului (II Corinteni 11, 21-30; 12, 1-9) și fragmentului evanghelic (Matei 16, 13-19) ale sărbătorii, rânduite de Sfânta noastră Biserică pentru a pune în lumină viața sfântă și pilduitoare a celor doi corifei ai Apostolilor Domnului Hristos. La momentul predicii, Chiriarhul Oradiei Mari le-a vorbit credincioșilor despre valorile de frunte care au ghidat viața Sfinților Petru și Pavel, propovăduirea credinței apostolice și martiriul de bunăvoie, două puncte cardinale după care s-au orientat și strămoșii neamului nostru românesc.

Preasfinția Sa a început cuvântul de învățătură prin a face o referire directă la fragmentul evanghelic evocat, explicându-le credincioșilor valoarea teologică a mărturisirii hristologice a Sfântului Apostol Petru, pe care se fundamentează Biserica Domnului Hristos. Pericopa evanghelică pe care am ascultat-o cu toții, care se întemeiează pe mărturisirea Sfântului Apostol Petru, că Domnul Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu Celui viu, este cea dintâi pericopă evanghelică ce se citește la slujba de sfințire a unei noi biserici. Așa s-a întâmplat și în biserica în care ne aflăm, care în urmă cu o sută de ani, la sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a primit veșmântul de sfințenie prin rugăciunile și slujba de târnosire săvârșită de către episcopii din vremea aceea, Roman Ciorogariu al Oradiei și Nicolae Ivan al Clujului. Pe mărturia credinței că Domnul Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu stă temeluită Biserica! Este credința noastră, credința ortodoxă care mărturisește că Domnul Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat și Lumină din Lumină, așa cum L-au mărturisit Sfinții Apostoli, generația apostolică și toți cei care le-au urmat, dar și strămoșii noștri care au avut privilegiul de a asculta predica apostolică prin cuvântul Sfântului Apostol Andrei, fratele lui Petru.

Mai mult decât atât, remarcăm din textul evanghelic faptul că sacerdoțiul creștin, de sorginte apostolică, este condiționat de această mărturisire prealabilă și indispensabilă a Bisericii, două coordonate pe care poporul nostru le-a observat cu fidelitate și practicat cu destoinicie încă din timpurile zămislirii lui ca neam. Slujirea apostolică în Biserică este foarte importantă, cum putem să înțelegem și din pericopa evanghelică pe care am ascultat-o, pentru că, la sfârșitul ei, Domnul Iisus Hristos vorbește despre preoția din Biserică, din Biserica ce se va întemeia prin Sfinții Apostoli, cu puterea de a lega și dezlega păcatele, putere a harului Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă. Căci Apostolii au trimis această harismă specială în Biserică peste cei pe care ei i-au hirotonit episcopi și preoți, în toate bisericile de care ei s-au îngrijit, așa cum am putut să auzim din pericopa Apostolului zilei, în care Sfântul Pavel vorbește că s-a îngrijit de toate Bisericile lui Hristos, adică s-a îngrijit să nu le lipsească nimic, în special păstorii. De această harismă, de preoția sacramentală, s-a bucurat poporul nostru încă de la începuturi și și-a păstrat credința ortodoxă în ciuda tuturor încercărilor care au venit în timp, de multe ori prin suferințe cu caracter martiric; în orice caz, întotdeauna cu caracter mărturisitor. Fie că a fost nevoie să fie mărturisită credința creștin-ortodoxă înaintea celor de altă lege și alt neam, de altă religie, în special, aici, ne gândim la popoarele musulmane și la poporul islamic, otoman, care, direct sau prin aliații săi, nu o dată au căutat să cotropească împreună cu poporul și credința, mărturie stând bisericile profanate de năvălitori, când aceștia, pentru că Islamul nu îngăduie închipuirea imaginilor sfinte, scoteau ochii sfinților din icoane. Dar, totodată, mărturisirea credinței ortodoxe a trebuit făcută și în fața celor de alt neam și de altă lege creștinească și nu legea noastră românească strămoșească, adică credința noastră ortodoxă, așa cum au fost în pământurile noastre, în Transilvania, în Banat, în Crișana, în Maramureș, stăpânirile străine de neam și de limbă, de țară și de credință.

Ierarhul teritoriilor bihorene a motivat curajul și jertfelnicia înaintașilor noștri prin faptul că neamul românesc și-a asumat condiția de moștenitori ai tradiției apostolice, urmând cu devotament și devoțiune exemplul martiric al Sfinților Apostoli Petru și Pavel, așa cum au făcut-o ctitorii și binefăcătorii lăcașului de închinare din Telechiu. Biserica în care ne aflăm, care a fost sfințită în urmă cu o sută de ani, este prima biserică ortodoxă construită în Episcopia noastră, pe teritoriul canonic al ei, adică în județul Bihor, după unirea Bihorului cu Regatul României, după Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, după Tratatul de Pace de la Trianon. Este prima biserică construită de Armata Română și odată cu zidirea ei a renăscut și Episcopia Oradiei, în 1920. În 1921 s-a reînființat vechea Episcopie Ortodoxă de la Cluj, care a fost și la Vad și Feleac, sub numele de Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului, dobândindu-și primul episcop, pe Nicolae Ivan. Vă închipuiți că în anul 1922, când a trebuit sfințită biserica, Episcopul Roman Ciorogariu, în urma atentatului cu bombă din Senatul României, nu avea brațul drept. Cum să facă sfințirea bisericii? Atunci, l-a invitat pe episcopul reînviatei Eparhii a Vadului, Feleacului și Clujului să vină aici, la Telechiu, să sfințească biserica cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, hramul vechii Catedrale Patriarhale din București, ctitorită de domnitorul Constantin Șerban Basarab care a ctitorit și biserica de la Tinăud. Sfinții Împărați nu au fost aleși în mod întâmplător ca ocrotitori ai bisericii, ci ctitorii au arătat, prin faptul că sunt primii împărați creștini, chipul conducătorului creștin, luminat, întocmai cu Apostolii, iar noua biserică era în Regatul Întregitei Românii, condus de Regi care calcă pe urmele apostolice ale Sfinților Constantin și Elena.

În încheiere, Preasfinția Sa le-a vorbit despre necesitatea imperioasă a înțelegerii și asumării vocației de creștini, într-o lume care ne copleșește maladiv cu comoditatea și ne sufocă cu lucruri mărunte care nu ne sunt de niciun folos duhovnicesc. Da, iubiții mei, este o zi de sărbătoare, dar care se bazează pe martiriul Sfinților Apostoli, icoană și pildă pentru martiriul și mărturisirea de credință a tuturor celor care le-au urmat, o lecție bună de urmat pentru noi, cei de astăzi. Prea obișnuiți cu comoditățile, prea încântați de facilitățile pe care le avem de la viață, prea obișnuiți să lăsăm la o parte asceza, postul și rugăciunea, ba, dimpotrivă, să ne împlinim toate poftele după bunul plac. De aceea, dacă dorim ca să aibă pruncii noștri un viitor luminos și binecuvântat de Dumnezeu, trebuie ca, mai întâi, noi să ne întoarcem la credință, la mărturisirea și trăirea ei, crescând în frică de Dumnezeu, care nu înseamnă anxietate și teamă paralizantă, ci respectul față de voia lui Dumnezeu Creatorul asupra mersului vieții omenirii pe pământ, în credința moștenită de la înaintași și în dragostea care aduce unitate, așa cum ne-au demonstrat strămoșii noștri de acum o sută de ani.

În cadrul Sfintei Liturghii, Episcopul Oradiei a hirotonit în treapta slujirii preoțești pe diaconul Dănuț-Alin Bozga, căruia i-a fost încredințată spre păstorire comunitatea credincioșilor din Parohia Tomnatec, Protopopiatul Oradea.

După încheierea programului liturgic, Părintele Aurel-Simion Goga, Protopopul Oradiei, a ținut un cuvânt ocazional, adresând cuvinte de recunoștință Chiriarhului locului și accentuând înaintea credincioșilor prezenți importanța păstrării identității culturale și spirituale a neamului românesc.

În continuare, Părintele paroh Vasile Ficuț a rostit o alocuțiune festivă, mulțumind lui Dumnezeu pentru binecuvântarea revărsată peste preoții și credincioșii din Telechiu, care au slujit cu jertfelnicie Biserica lui Hristos în cei o sută de ani care s-au scurs. Totodată, preotul paroh a ținut să își manifeste recunoștința față de Episcopul Oradiei pentru părinteasca purtare de grijă și binecuvântarea cerească pe care a mijlocit-o la ceas aniversar pentru bunii credincioși ai acestei enorii.

În fine, Ierarhul Oradiei a mulțumit și a felicitat pe toți cei prezenți pentru frumosul eveniment organizat cu ocazia împlinirii centenarului târnosirii bisericii, încurajându-i pe mai departe să poarte cu bucurie, demnitate și temeinicie moștenirea celor de dinainte de noi, pentru ca și la următorul jubileu, la împlinirea celor două sute de ani de la sfințirea bisericii, urmașii noștri să sărbătorească acest eveniment cu același entuziasm și conștiinciozitate. De asemenea, Chiriarhul a făcut tradiționalele urări celor ce-și serbează onomastica.

În foișorul din curtea bisericii, credincioșii au putut admira expoziția „Centenarul Bisericii Ortodoxe cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena din Telechiu (1922-2022)”, realizată sub coordonarea doamnei Dr. Cristina-Liana Pușcaș de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.    

***

Biserica ortodoxă din Telechiu a fost ridicată din piatră, pe locul unei alte biserici mai vechi, în anul 1919, de către Armata Română, prin generozitatea generalului Traian Moșoiu, așa cum amintește memoria colectivă a satului. Construcția a fost executată cu efortul și jertfelnicia militarilor Regimentului 2 Vânători „Regina Elisabeta”, sub comanda colonelului Victor Iacobini.

În prima parte a anului 1922 s-au încheiat lucrările de zidire, iar la 29 iunie, același an, biserica a fost târnosită de Episcopul de pie memorie Roman Ciorogariu, având hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. La sfințire a participat și Episcopul Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului și Clujului, alături de un număr mare de preoți și credincioși.

Lăcașul de închinare găzduiește odoare bisericești și cărți de cult, încărcate cu o considerabilă valoare istorică și bisericească.

Arhid. Andi Constantin Bacter