Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Chiriarhul Oradiei în vizită pastorală în parohia Marghita I

Chiriarhul Oradiei în vizită pastorală în parohia Marghita I

În Duminica a doua din Sfântul și Marele Post al Paștilor, a Sfântului Grigorie Palama, 16 martie 2014, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în vizită pastorală în cea mai veche parohie ortodoxă românească din orașul Marghita. Cu acest prilej, Ierarhul a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în biserica parohială cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Chiriarhul Oradiei a fost așteptat cu multă bucurie de către credincioșii acestei parohii care, în această zi, au primit pe noul lor preot paroh, în persoana Preacucernicului Părinte Constantin Petru Filip, care a slujit, vreme de 17 ani, în parohia Cuzap din Protopopiatul Marghita.

La această frumoasă prăznuire pentru parohia Marghita I, Chiriarhul Oradiei a rostit, în cadrul Sfintei Liturghii, la momentul îndătinat, o predică deosebit de bogată și înălțătoare, arătând semnificaţiile duhovniceşti ale celor două pericope evanghelice care s-au citit, de la Sfinții Evangheliști Marcu și Ioan, în strânsă legătură cu teologia Sfântului Ierarh Grigorie Palama:

„După ce Duminica trecută, prima din Sfântul și Marele Post al Paștilor, Duminica Ortodoxiei, am serbat biruința sfintelor icoane, prin proclamarea oficială a cinstirii sfintelor icoane, la sinodul local din Constantinopol, din 11 martie 843, și reafirmarea biruinței dreptei credințe împotriva tuturor ereziilor care s-au manifestat de-a lungul timpului în Biserică, în această a doua Duminică a Sfântului și Marelui Post, prin cinstirea memoriei Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, apărătorul învățăturii de credință ortodoxe cu privire la energiile divine necreate și a experienței, în viața duhovnicească a creștinilor, a prezenței lui Dumnezeu prin Harul Său necreat, Biserica noastră serbează tot biruința dreptei credințe, constituindu-se în a doua Duminică a Ortodoxiei.”

„Sfântul Ierarh Grigorie Palama a învățat, pe temeiul Sfintei Scripturi și al experienței de credință și de rugăciune a Sfintei Biserici, că Harul lui Dumnezeu este necreat, țâșnind din Ființa dumnezeiască, așa cum țâșnește apa dintr-un izvor. Dacă Dumnezeu ne este inaccesibil în Ființa Sa, dacă noi oamenii nu Îl putem cunoaște pe Dumnezeu în taina Ființei Sale, totuși Îl putem cunoaște prin Harul Său, prin energiile dumnezeiești necreate, care țâșnesc din Ființa lui Dumnezeu și ni-L fac nouă cunoscut pe Dumnezeu ca Treime de Persoane, Tatăl și Fiul și Sfântul Duh, ca și comuniune de iubire, Harul divin necreat descoperindu-L pe Dumnezeu ca iubire și bunătate”, a precizat Preasfinția Sa.

„Omul rugător, care face experiența rugăciunii, se umple de curăția lui Dumnezeu, de prezența în viața sa a Harului divin necreat care arde spinii tuturor păcatelor, îl purifică pe om, îl curățește, îl ajută să scape de patimi, iar despătimindu-l, îl luminează cu cunoștința Adevărului, pentru ca, în cele din urmă, să îl ducă pe culmile mântuirii, la îndumnezeirea prin har. Pentru că Hristos Domnul, Fiul lui Dumnezeu, a venit în lume pentru ca pe noi, oamenii, să ne cheme la mântuire, care, în învățătura de credință a Bisericii Ortodoxe, înseamnă îndumnezeirea prin har, prin lucrarea Harului Duhului Sfânt, îndumnezeire posibilă în Biserică în urma Tainei Sfântului Botez, printr-o viață trăită în rugăciune, în smerenie, cu duh de pocăință pentru păcatele săvârșite și cu așteptarea vederii luminii divine necreate, a luminii slavei lui Dumnezeu, aceasta fiind esența, țelul vieții creștine: dobândirea darului Duhului Sfânt, primirea, în însăși viața trecătoare a omului pe pământ, a germenului veșniciei, a slavei divine necreate, care strălucește în chipurile sfinților.”

„Așadar, omul care se roagă ajunge să dobândească vederea lui Dumnezeu, vederea luminii divine necreate, a slavei lui Dumnezeu, care îl purifică pe omul respectiv, îl curățește de patimi, îl face străveziu, transparent pentru lucrarea Harului Duhului Sfânt, îl transformă din om al cărnii, în om al duhului, din om dominat de patimi, în om plin de Harul Duhului Sfânt, așa cum sunt sfinții, care, atunci când trec de hotarul vieții acesteia, nu mor, ci se nasc în ceruri, trec la o altă viață, iar ca dovadă, aici pe pământ, a lucrării mântuitoare a Duhului Sfânt în viețile lor, rămân sfintele lor moaște, pline de har dumnezeiesc, de lumina divină necreată”, a spus Episcopul Oradiei.

„Noi oamenii, care prin Adam am căzut în păcat și am fost izgoniți afară din Rai, prin Noul Adam, prin Fiul lui Dumnezeu Care Se face Om, suntem chemați să ajungem din nou Acasă, la Tatăl. El, prin moartea Sa pentru noi, răstignește pe Cruce, odată cu trupul Său, și păcatele oamenilor. De aceea, El este nu doar Păstorul, nu doar Ușa prin Care se intră în Împărăția cerurilor, ci și Mielul de jertfă, Care ia asupra Sa păcatele lumii. El, Cel fără de păcat, moare pentru păcatele noastre, pentru ca să ne scoată din moarte la viață, pentru ca pe noi, oamenii muritori, să ne ducă în veșnicie, pentru ca nouă, celor mulți și păcătoși, să ne împărtășească Harul divin necreat, lumina lui Dumnezeu cea mântuitoare.”

„Iar ca să nu ne întristăm că mântuirea este rezervată unui grup restrâns de persoane, vine Păstorul Cel Bun, Păstorul și Mielul, Domnul nostru Iisus Hristos și ne anunță, aducându-ne multă nădejde, că mai are și alte oi, care nu sunt din staulul despre care vorbea Mântuitorul Iisus Hristos ucenicilor Săi. Dar oare ce înseamnă celelalte oi, care nu sunt din staulul acesta? Domnul Hristos se referă aici la faptul că Mesia, Cel vestit și dorit de proorocii Legii celei vechi, nu a venit doar pentru oile cele pierdute ale casei lui Israel, ci a venit și pentru celelalte oi, care nu sunt din staulul Israelului, oi care se numără și ele între urmașii lui Adam, pentru toți urmașii lui Adam, ca să șteargă lacrimile de pe chipurile lui Adam și al Evei, ca să ridice povara păcatelor protopărinților neamului omenesc, a venit pentru ca să îi cheme la mântuire pe toți fiii lui Adam. Și va fi o turmă și un păstor, turma fiind Biserica, Israelul cel nou, iar păstorul este Hristos Domnul, Dumnezeu adevărat și Om adevărat, Care Își pune viața pentru turma Sa, ca să o ducă la lumina mântuirii. Prin El, oile Sale primesc viața cea veșnică, prin El, noi, oile Sale, prin Sângele Său, a Mielului jertfit, ne spălăm de păcatele noastre”, a arătat Chiriarhul.

„Poporul nostru românesc, din zorile formării și existenței sale pe pământ a îmbrățișat credința cea dreaptă, Ortodoxia, numărându-se în rândul acelor oi care nu erau din staulul vechiului Israel, și pe care a venit să le caute Hristos, prin Sfântul Apostol Andrei, prin Sfântul Apostol Filip, iar la sudul Dunării prin Sfântul Apostol Pavel. Pe aceștia, pe strămoșii noștri, a venit să-i caute Domnul Hristos prin Sfinții Săi Apostoli, prin cei dintâi ierarhi ai Bisericii de aici, din răsăritul creștin al Europei și, pe vremea Sfântului Sfântului Grigorie Palama, prin Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul de la Vicina, chemat de Domnitorul Țării Românești la Curtea de Argeș, cetatea de scaun, ca să fie Mitropolit al Țării Românești, fiind recunoscut de Patriarhul de la Constantinopol, dar și prin toți ceilalți ierarhi și sfinți ai neamului nostru, care au mărturisit, au propovăduit și au apărat credința creștină ortodoxă pe aceste meleaguri.”

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Sofronie a instalat pe Preacucernicul Părinte Constantin Petru Filip ca preot paroh al parohiei Marghita I. Astfel, i s-au încredinţat Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi cheile bisericii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Marghita, fiind aşezat ca preot paroh.

Părintele Ioan Şugar, Protopopul Marghitei, a rostit cuvântul de bun venit adresat Ierarhului Oradiei, mulțumindu-i pentru aleasa purtare de grijă, şi a vorbit despre frumoasele realizări ale Preacucernicului Părinte Constantin Petru Filip în fosta parohie de unde a venit, Cuzap, și unde a desfășurat o activitate pastoral-misionară, administrativ-gospodărească și social-filantropică exemplară, ce l-a recomandat cu precădere pentru noua ascultare ce i-a fost încredințată de Preasfințitul Părinte Sofronie al Oradiei.

Noul preot paroh al Parohiei Marghita I, Părintele Constantin Petru Filip, în cuvântul său, a adus mulțumire Bunului Dumnezeu pentru toate darurile pe care le-a revărsat cu îmbelșugare peste persoana sa și a familiei sale, mulțumind, în același timp, cu recunoștință, Preasfințitului Părinte Sofronie pentru noua misiune preoțească pe care i-a încredințat-o la Marghita, asigurându-l de dragostea și prețuirea pe care i-o poartă, arătând că încrederii acordate dorește să îi răspundă cu rodnice rezultate în câmpul misionar din această parohie, chemând ajutorul Preasfintei Treimi, a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și a tuturor Sfinților în lucrarea pastoral-misionară pe care o începe din această zi.

În numele Consiliului și Comitetului parohial al Parohiei Marghita I, dar și al tuturor drepmăritorilor creștini din această enorie, Părintele Dan Gal, preot coslujitor, a adresat urări de bun venit Preasfințitului Părinte Sofronie, dar și noului preot paroh, asigurând-l pe Chiriarh de ascultarea și dragostea întregii suflări dreptmăritoare a Parohiei Marghita I.

La final, Preasfinţitul Părinte Sofronie a prezentat credincioşilor pe noul preot paroh, îndemnându-i la ascultare faţă de acesta, arătând că el este părintele duhovnicesc al tuturor credincioşilor din parohie, de la cei mai mici, până la cei cu tâmplele ninse. De asemenea, Ierarhul și-a exprimat convingerea că experiența de păstor sufletesc, pe care Părintele Constantin Petru Filip a dobândit-o la parohia Cuzap, dar și frumoasa și pilduitoarea activitate în plan administrativ-bisericesc, cultural-educațional și social-filantropic, realizată  pe parcursul celor 17 ani de preoție, vor fi puse în lucrare și vor face rod bogat în cadrul parohiei Marghita I, spre mântuirea celor încredințați spre păstorire.

Nu în ultimul rând, în cuvântul său, Preasfinția Sa a accentuat importanța săvârșirii faptelor de milostenie în urcușul duhovnicesc spre Înviere, îndemnând pe credincioșii acestei parohii să contribuie la colectele organizate la nivelul Patriarhiei Române, atât în această perioadă a Postului Paștilor, prin darul fiecăruia pentru Fondul Central Misionar, dar și în perioada pascală de după praznicul Învierii Domnului din acest an, prin ajutorarea creștinilor ortodocși din Siria, care sunt greu încercați în ultima vreme și care au nevoie de dragostea, rugăciunile și sprijinul concret al fraților lor creștini ortodocși din întreaga lume.

Prima parohie ortodoxă din Marghita a fost înființată în anul 1924, la inițiativa Episcopului ctitor Roman Ciorogariu, românii dreptmăritori de aici rugându-se într-o capelă amenajată într-o clădire din localitate. Mai apoi, la 12 iulie 1936, Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei a sfințit piatra de temelie a primei biserici ortodoxe din Marghita, ce a primit hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, fiind cunoscută de locuitorii din oraș ca Biserica Albă. Lucrările de construcție s-au executat cu sprijinul Armatei Române și a guvernelor României din perioada interbelică, prin grija preotului Cornel Hălbac și a credincioșilor din Marghita și împrejurimi. Înfrumusețarea sfântului locaș cu pictură și toate cele necesare săvârșirii cultului divin public s-a realizat între anii 1958-1966, prin grija Protopopului Petru Plumbaș, biserica fiind târnosită de către Episcopul Valerian Zaharia al Oradiei, la data de 30 octombrie 1966.