Așa cum este tradiția Bisericii noastre, ca după fiecare mare sărbătoare ziua următoare să fie dedicată sfântului care a deținut un rol major în iconomia acesteia, după Praznicul împărătesc al Dumnezeieștii Arătări, 7 ianuarie 2022, la Catedrala Episcopală Învierea Domnului din Oradea a fost prăznuit Soborul Sfântului Proroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, pecetea celor două Testamente biblice, cel numit de Mântuitorul Hristos ca fiind cel mai mare bărbat născut din femeie (Matei 11, 11) și cel vestit de profeți ca fiind Îngerul Domnului care-I va găti calea lui Mesia cel mult așteptat (Matei 11, 10). Cu această ocazie, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei,dimpreună cu soborul Catedralei a oficiat Dumnezeiasca Liturghie.

Textul Evangheliei din cadrul sfintei slujbe, în umbra praznicului Botezului Domnului, ne-a adus în atenție cuvintele Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, care-l portretizează pe Sfântul Ioan Botezătorul prin prisma a două coordonate, profețiile Vechiului Legământ și Epifania de la râul Iordan (Ioan 1, 29-34). Îndată după evocarea pericopei ioaneice, Ierarhul cetății de pe malurile Crișului Repede a ținut un cuvânt de folos duhovnicesc, în care a ilustrat viziunea biblică asupra Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cel ce este Sfeșnic al Luminii dumnezeiești și Înger înaintemergător al Domnului.

 În deschiderea predicii, Chiriarhul locului a reliefat valoarea deosebită pe care o are Sfântul Ioan Botezătorul în istoria mântuirii, teologia și cultul Bisericii găzduind numeroase tâlcuri care fac referire directă și profundă la persoana Înaintemergătorului Domnului. Dacă Domnul nostru Iisus Hristos este Lumina lumii, Sfântul Proroc Ioan este sfeșnicul care a vestit și arătat Lumina lumii oamenilor. Sfântul Evanghelist Ioan ne spune la începutul sfintei sale Evanghelii: „fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan”, care a venit „ca să mărturisească despre Lumină”, dar „nu era El Lumina”, ci Cuvântul lui Dumnezeu era Lumina. Sfântul Ioan este Înaintemergătorul Luminii. În Sfânta noastră Biserică, toată slujba, toată credința și toată rugăciunea noastră au un puternic și profund caracter dogmatic și simbolic. De pildă, atunci când se fac procesiuni în cadrul sfintelor slujbe, întotdeauna, la ieșiri, prima care iese din Sfântul Altar este lumina purtată într-un sfeșnic, înainte mergând Evangheliei, care este Cuvântul lui Dumnezeu, simbolic arătând că înaintea Cuvântului lui Dumnezeu, Lumina cea veșnică a lumii, merge Înaintemergătorul, adică Sfântul Ioan Botezătorul.

Putem spune că prezența Sfântului Ioan Botezătorul constituie epilogul Vechiului Testament și prefața Noului Testament, punctul zero al istoriei mântuirii, acolo unde se intersectează sfârșitul expectativei adamice cu debutul bucuriei „plinirii vremii”, unde apune epoca mozaică a Legii celei vechi și de unde zărim cu certitudine zorii cei mult așteptați ai mântuirii, ai Mielului lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul Proroc și, totodată, Înaintemergătorul Domnului, cel care este la răscrucea celor două Legi, Legea cea veche dată prin Moise și Legea cea nouă, Legea harului care a venit prin Domnul nostru Iisus Hristos. De asemenea, Sfântul Ioan este și primul sfânt cuvios, pentru că el a trăit viață pustnicească, fiind începătorul cetei monahilor, a celor care, începând viața pustnicească, se vor înstrăina de lume, devenind purtători ai chipului îngeresc, după felul viețuirii Sfântului Ioan Botezătorul, care a fost înger în trup, așa cum este reprezentat în iconografia Bisericii noastre, purtând aripi. Iar dacă ne gândim la etimologia cuvântului „înger”, din limba greacă , „ὁ ángelos”, acesta înseamnă „trimis”, „sol”, adică trimisul lui Dumnezeu. Așadar, Sfântul Ioan Botezătorul a fost și înger în trup, dar și trimisul lui Dumnezeu, care a venit să vestească lumii venirea lui Mesia, a Mielului lui Dumnezeu.

Preasfinția Sa a evidențiat faptul că Sfântul Ioan Botezătorul rămâne Înaintemergător și în lumea de dincolo, în străfundurile iadului, de unde, chiar și acolo, Îl vestește pe Fiul lui Dumnezeu, Cel Care S-a întrupat pentru ca și pe ei, pe cei ce așteptau în întuneric și în umbra morții, să-i ducă la Lumina cea pururea fiitoare din Raiul zăvorât și păzit de Îngerii cu săbii vâlvâietoare de foc. Sfântul Ioan Botezătorul este Înaintemergător al Domnului și în moarte, pentru că el, după decapitarea sa la sfatul viclean al Irodiadei și când Raiul încă nu se deschisese, ajunge după moarte acolo unde toți urmașii lui Adam au ajuns, în iad, deși nu la chinuri, dar în întuneric. În chip de o frumusețe extraordinară, în icoana canonică a Învierii Domnului, reprezentându-L pe Mântuitorul pogorându-Se la iad și scoțându-i de acolo pe Adam și pe Eva, îi vedem și pe drepți. Acolo este și Abel, primul cetățean al iadului, un drept. Acolo este și regele David și Solomon, care tot în iad au ajuns, la fel ca și Sfântul Ioan Botezătorul. Prin Învierea Mântuitorului toți drepții Vechiului Testament ajung în Lumină, împărtășindu-Se din Lumina Celui Care a înviat.

În încheiere, Chiriarhul Oradiei a subliniat faptul că Sfântul Ioan Botezătorul este mult iubit în sânul poporului nostru, încă din cele mai vechi timpuri, motiv pentru care mulți fii și multe fiice ale neamului nostru au purtat și îi poartă cu multă dragoste numele, aducându-i cinstire și prin această cale însemnată. De aceea, Preasfinția Sa a urat de bine tuturor credincioșilor și credincioaselor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul, rugând pe Preamilostivul Dumnezeu să le ofere sănătate, pace și întru toate bună sporire, atât lor, cât și tuturor celor prezenți dimpreună cu cei dragi ai lor, acum la începutul noului an civil.

Arhid. Andi Constantin Bacter