Ca în fiecare an, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei organizează o serie de concerte de colinde tradiţionale, specifice acestei perioade premergătoare Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos.

Seria de concerte a fost deschisă duminică, 10 decembrie, în Catedrala Episcopală din Oradea, cu hramul „Învierea Domnului” și „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei”, de către corala „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului.

A urmat, apoi, concertul susținut, în seara zilei de joi, 11 decembrie, în ajunul prăzuirii Sfântului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, de către şcolile teologice din Eparhia Oradiei, în Paraclisul de iarnă cu hramul „Sfinții Ierarhi Nicolae, Spiridon și Nectarie”, de la demisolul Catedralei Episcopale.

Concertul a fost deschis de către Corul „Diacon Nicolae Firu”, format din elevii Liceului Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu”, din Oradea, dirijat cu multă măiestrie şi dăruire de către Părintele Arhidiacon Profesor Ştefan Lakatos, cor care a impresionat prin acurateţea şi candoarea vocilor tinere, vestitoare ale Naşterii Pruncului Sfânt în ieslea Betleemului.

Concertul a fost încheiat, în mod apoteotic, de Corala „Psalmodia Varadiensis” a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din Oradea, dirijată de Părintele Conf. Univ. Dr. Mihai Brie, membru al Uniunii Muzicologilor şi Compozitorilor din România. Ca de fiecare dată, Psalmodia orădeană a dat dovadă de multă maturitate şi profesionalism în ceea ce priveşte interpretarea muzicală a colindelor.

Prezent la concert, în calitate de gazdă, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a adresat un cuvânt de binecuvântare: „În această perioadă premergătoare marelui praznic al Naşterii Domnului ne îmbrăcăm, ca în fiecare an, în hainele scumpe ale tradiției strămoșești și primim colindătorii. Înainte vreme, strămoșii noștri mergeau să colinde, în special feciorii și flăcăii, ca o tradiție veche din perioada paleocreștină. Nu trebuie să considerăm că aceasta ar fi în contradicție cu obiceiurile actuale, dar trebuie să o spunem că, din vechime, numai bărbații mergeau la colindat. Existau și colinde ale bătrânilor, dar acestea erau mai degrabă excepții, așa cum și cântarea de strană tradițională, ortodoxă, era o cântare bărbătească în bisericile noastre.”

„Colindatul începea în ajunul sărbătorii Naşterii Domnului sau în zorii ajunului. Feciorii, grupați în cete, primeau binecuvântare de la preotul satului și abia apoi începeau să colinde. Repertoriul era foarte bogat, alcătuit din colinde, dar și cântece de stea, cântecele celor care mergeau cu steaua de la Betleem, la fel ca magii care au călătorit după stea - ei înșiși păgâni  - ca să ducă daruri Împăratului. Colindatul propriu-zis este moștenit de noi din perioada precreștină, iar în creștinismul nostru străvechi, obiceiul colindatului a fost încreștinat.”

„Colindele vechi precreştine erau legate de o perioadă specială a anului, solstițiul de iarnă și sărbătoarea păgână a lui Sol Invictus, când în lumea păgână erau obiceiul să se meargă la vânătoare pentru alungarea întunericului şi a nopții. De aceea, cei vechi, care țineau tradițiile păgâne, aveau cântece de vânătoare. Odată cu încreștinarea popoarelor, cum este şi cazul poporului nostru, care s-a încreștinat treptat, prin predica Sfântului Apostol Andrei, nu prin hotărârea unui împărat, țar sau cneaz, tradițiile păgâne legate de colindat, unde era prezent ca leitmotiv vânătorul plecat la vânătoare, au fost încreștinate. Așa se face că, la începutul colindului se pleacă la vânătoare, pentru a se vâna căprioare, și se sfârșește colindul prin a se spune că, de fapt, vânătorul vânează un iepuraș, ca să facă din blana lui veșmânt frumos Domnului. Acesta este deja semnul că s-a încreștinat colindul.”

În încheiere, Ierarhul a subliniat privilegiul de care ne bucurăm noi, generațiile de acum, care putem să colindăm în deplină libertate: „Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu că, de douăzeci şi cinci de ani, cântăm în libertate aceste colinde și cântece de stea. Pentru prima dată, în urmă cu douăzeci şi cinci de ani au răsunat public colindele, la Crăciunul anului 1989, atât la Televiziunea Română, cât și la Radio-ul național, după patruzeci de ani de înstrăinare și limitare a cântării colindelor în interiorul locașelor de cult și în satele tradiționale.”

Chiriarhul Oradiei i-a felicitat pe toţi ostenitorii şi dirijorii formaţiilor corale, binecuvântându-i şi urându-le coriştilor şi tuturor celor prezenţi, mulţi ani cu sănătate şi multe bucurii şi împliniri duhovniceşti, adresându-le invitaţia de a participa şi la următoarele serbări şi concerte organizate de Episcopia Oradiei la noua Catedrală Episcopală din Oradea, în zilele care vor urma până la praznicul Naşterii Domnului.

Împreună cu Preasfinţitul Părinte Sofronie, la acest concert au mai participat părinţii consilieri, membri ai Permanenţei Eparhiale a Oradiei, părinţii slujitori de la Catedrala Episcopală din Oradea, părinţii profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman”, din Oradea şi de la Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu”, din Oradea, precum şi alţi preoţi, studenţi, elevi şi credincioşi ai Bisericii, dornici să audă şi să primească prin cânt vestea Naşterii Domnului.