În cea dintâi zi a lunii lui Cireșar, de Ziua internațională a copilului, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, în strânsă colaborare cu Consiliul Județean Bihor și cu Inspectoratul Școlar Județean Bihor, sprijiniți de Asociația Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradiei și de filiala orădeană a Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români, la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Oradea, a avut loc cea de a șaptea ediție a Întâlnirii tinerilor ortodocși bihoreni. Întrevederea cu sutele de elevi în biserica lui Hristos este o aleasă bucurie în sine, însă ea este sporită de dorința Bisericii de a recompensa și motiva performanța prin premii speciale și aprecierea festivă a rezultatelor excepționale la învățătură ale copiilor și tinerilor Bihorului românesc și ai Liceului Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu”, aflat sub patronajul Episcopiei Oradiei.

În prezența Chiriarhului locului, amplul eveniment – devenit o prețioasă tradiție în Eparhia Oradiei – a debutat prin slujba de Te Deum oficiată de Părintele profesor Radu-Valer Rus, vicar eparhial, Părintele Laurențiu-Florin Brîndaș, consilier pentru cateheză și activități cu tineretul, preoți și diaconi ai Catedralei. Apoi, Părintele Laurențiu-Florin Brîndaș, moderatorul ceremoniei festive, a rostit cuvântarea inaugurală, felicitându-i pe toți cei prezenți, copii, părinți și profesori, pentru efortul susținut și rezultatele frumoase de la olimpiadele și concursurile școlare. În continuare, Ierarhul Oradiei a fost invitat pentru a rosti un gând de binecuvântare pentru toți cei prezenți în sfântul lăcaș:

„Bine ați venit în Casa lui Dumnezeu! Aici nu suntem noi, slujitorii, gazde și nici amfitrioni, ci și noi suntem oaspeți, la fel ca dumneavoastră. Dumnezeu este Cel Care, nevăzut, ne privește tainic din Sfântul Chivot și, simbolic și teologic, din chipurile atât de frumos redate în iconografia de tradiție pură, bizantină, specifică Sfintei Biserici a Răsăritului – doar terminologic numită așa, deoarece ea strălucește ca adevărata Biserică Universală pe fața întregului pământ, de la o margine la alta, cu discreție, însă cu putere maximă, pentru că în ea sălășluiește Dumnezeul Cel Viu și Adevărat. Acest Dumnezeu Se folosește în aceste momente de umila mea voce și de glasul meu pentru ca să vă spună tuturor: Bun venit în Casa lui Dumnezeu! Vă întâmpină Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Înomenit, așa cum le-a întâmpinat, după Învierea Sa din morți, pe femeile purtătoare de miruri: Bucurați-vă și nu vă temeți! Ați venit în casa lui Dumnezeu ca să vă odihniți sufletele și să vă vindecați de toate fricile și răutățile lumii, de povara întunecată a veacului acesta, încurajați de înțelegerea că El este Bunătatea desăvârșită. Intrați cu bucurie și odihniți-vă în Inima lui Dumnezeu, sub privirea de milostivire și de har a Atotputernicului Care vrea ca tot omul să se mântuiască și la cunoștința Adevărului să vină!”

În alocuțiunea festivă, Preasfinția Sa a făcut referire la valoarea inestimabilă a înțelepciunii, care este mai mult decât simpla agilitate a intelectului și care își are rădăcinile pornind de la frica lui Dumnezeu, după reflecțiile inspirate ale Prorocului și Regelui Solomon: „Frica de Dumnezeu, dragii mei, se deosebește radical de fricile noastre. Frica lui Dumnezeu nu este frica paralizantă, ci este grija pentru viața noastră, pentru sufletul nostru, de a nu rupe comuniunea cu Dumnezeu. Frica de Dumnezeu nu înseamnă fricile noastre paralizante, care ne stresează și ne fac imposibilă viața, mai ales în zilele noastre. Frica de Dumnezeu ne ajută să rămânem în Bunătatea Lui și înseamnă străduința permanentă, de zi și noapte, în paza minții, ținând-o departe de gândurile cele rele. Este paza minții, pentru ca răutatea lumii patronate de prințul minciunii să nu pătrundă în sufletele noastre. Este frica de a nu-L supăra pe Dumnezeu supărându-i pe oameni. În poporul nostru există o vorbă foarte înțeleaptă despre cei nelegiuiți, în care ni se spune că nu au frică de Dumnezeu și rușine de oameni. Trebuie înțeles duhul din spatele acestor cuvinte. Este vorba despre grija pentru propriul suflet de a nu-L întrista pe Dumnezeu cu răutățile noastre și, mai ales, de a nu încerca în relațiile noastre interumane să răspundem răutăților cu aceeași monedă. Omul nu din firea lui face cele rele, ci la sugestia îngerului căzut care seamănă discordie, suspiciune, întrebări primejdioase și îndemn la judecarea aproapelui. Frica lui Dumnezeu ne păzește de a vedea lumea cu ochi răi, pentru că cel rău ne învață și ne dă permanent sugestii să vedem lumea astfel. Asta înseamnă că îți pasă numai de persoana ta și că nu te mai uiți la propriile tale greșeli și păcate, ci cauți greșelile fratelui, ale surorii, din postura închipuită de a le fi mult superior lor. De aceea, dragii mei, frica de Dumnezeu și credința în puterea și ajutorul Lui concret și direct – deși El este prezent discret și tainic în lume – sunt antidotul pentru toate fricile noastre.”

În încheiere, pe lângă gândul de binecuvântare, felicitările și încurajările adresate, Ierarhul a făcut apel la universul cărților pentru copii, recomandându-le tuturor o lectură frumoasă, scurtă și ziditoare, care, prin mijlocirea ficțiunii îmbogățitoare și a simbolurilor grăitoare, transmite un mesaj valoros pentru copiii și tinerii din zilele noastre: „Cuvântul meu doresc să îl închei printr-o trimitere la o foarte frumoasă carte de povești pentru voi, copiii. Ea se numește «Băiatul, cârtița, vulpoiul și calul». În poveste este o cârtiță foarte înțeleaptă, cârtița fiind animăluțul simpatic care scormonește în pământ. Într-un limbaj al zilelor noastre, cârtița poate fi văzută și ca cineva care scormonește în viața aproapelui, nu în viața proprie, încercând să scoată  la iveală toată mizeria, cu interesul de a profita. Nu despre astfel de cârtițe este vorba în cartea aceasta, pentru că nu v-aș recomanda așa ceva. Cârtița aceasta este foarte înțeleaptă și intră în dialog cu copilul, care era singur și își căuta prieteni. Da, dragii mei, avem nevoie de prieteni, dar nu din aceștia virtuali, unde se ascund și mulți monștri, ci de prieteni reali, oameni concreți: în primul rând, pentru voi, dragi copii și tineri, sunt părinții și bunicii, apoi dascălii voștri, cei care nu vă vor răul și știu ce răspuns să vă dea, cu toată dragostea, pentru problemele pe care le aveți. Doar trebuie să vă faceți timp unii pentru alții: părinții pentru copii – mai ușor cu grijile și poftele, mai multă dragoste; și copii pentru părinți – mai multă îngăduință și răbdare. Ce îl învață cârtița pe copil? Că este mai bine să îți urmărești visurile decât să asculți de fricile tale. Nu lăsați răutatea lumii să vă taie aripile! Aripile sufletului vă ajută să visați frumos, adică să aveți un ideal, un țel în viață; nu unul imediat, un succes ușor de obținut și o glorie efemeră, ci împlinirea chemării tainice pe care Dumnezeu o sădește în inima fiecăruia dintre noi, pentru că toți suntem diferiți și nu suntem clone unii altora. Toți visăm încă din copilărie. Nu lăsați răutatea lumii să vă stingă bucuria de a vă vedea visurile împlinite!

Grupul coral al Parohiei Ciuhoi, dirijat de preoteasa Ioana Roman și Grupul vocal format din cursanți ai Scolii de Arte „Francisc Hubic” din Oradea, coordonat de profesoara Antonela Ferche-Buțiu, au continuat programul ITOB 2024, susținând un moment artistic în care au interpretat cântări și pricesne specifice perioadei pascale.

În cele ce au urmat, Părintele profesor Florin Negruțiu, Inspector școlar pentru disciplina Religie și Părintele vicar Radu-Valer Rus, directorul Liceului Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” Oradea, au moderat ceremonia de premiere. În impresionanta întâlnire cu cei peste 350 de copii și tineri frumoși și valoroși, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei a apreciat performanța, evidențiindu-i și recompensându-i pe olimpicii bihoreni care s-au remarcat prin rezultate deosebite la etapele județene și naționale ale Olimpiadei de Religie pentru învățământul de masă și învățământul teologic preuniversitar, dar și pe elevii olimpici la diferite materii de la Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” Oradea. Între cei premiați, îi amintim în mod special pe cei 43 de olimpici ai liceului ortodox, cu nu mai puțin de 73 de premii obținute la etape județene, regionale și naționale. De asemenea, au fost răsplătiți pentru strădania și performanța lor și copiii și tinerii din grupurile parohiale de cateheză implicate în Concursul Național Catehetic „Hristos - Cuvântul care vindecă”, organizat în întreaga Patriarhie Română. Alături de însemnele prețuirii formale, diplomele de apreciere și îndătinatele felicitări, Ierarhul Oradiei a oferit fiecărui elev în parte daruri, imortalizând printr-o fotografie în fața catapetesmei catedrale momentul de bucurie și de recompensă al entuziaștilor performeri.

În continuarea programului festiv, copiii au avut posibilitatea să servească masa de prânz la demisolul Catedralei cu Soare, urmând ca, sub supravegherea însoțitorilor, să ia parte la activitățile diverse organizate de Primăria Orașului Oradea cu prilejul Zilei Copilului în Cetatea Oradea, aflată în imediata vecinătate a lăcașului de cult.

La intrarea în Catedrala Episcopală, au fost expuse icoanele realizate de către elevii liceului ortodox în cadrul Cercului de pictură „Icoana, fereastră spre cer", coordonat cu mult profesionalism de profesoara Camelia Chiș.

pr. Andi-Constantin Bacter