Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Începutul anului bisericesc la Catedrala Episcopală din Oradea

Începutul anului bisericesc la Catedrala Episcopală din Oradea

La Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei” din Oradea noul an bisericesc a fost întâmpinat cu multă bucurie duhovnicească, înălţându-se rugăciuni de mulţumire către Preasfânta Treime pentru anul bisericesc ce s-a scurs şi cerându-se binecuvântarea lui Dumnezeu pentru anul ce a început.

În prima zi a lunii lui răpciune, Duminică, 1 septembrie 2013, la noua Catedrală Episcopală din Oradea Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în prezenţa unui mare număr de credincioşi.

După citirea pericopei evanghelice a vindecării lunaticului, de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei, Chiriarhul Oradiei a rostit un bogat cuvânt de învăţătură în care a subliniat semnificaţiile duhovniceşti şi simbolice ale minunii săvârşite de Mântuitorul Iisus Hristos asupra tânărului bolnav, stăpânit de un duh necurat:

„Din cuvintele spuse de Mântuitorul Iisus Hristos după videcarea lunaticului, că „acest neam de demoni nu iese decât cu rugăciune şi cu post”, înţelegem că nu din voinţa sa tânărul căuta să îşi facă rău şi că boala ce o avea în trupul său nu era o simplă boală, o suferinţă a trupului, ci era vorba de o posesiune demonică, o stăpânire pusă de către un duh necurat, îngăduită de Dumnezeu pentru a ne arăta nouă că şi această suferinţă umană extremă poate să fie vindecată, poate avea un leac, prin rugăciune şi prin post.”

„Rugăciunea şi postul se nasc din credinţă, pentru că izvorul care îl duce pe omul bolnav, şi pe cei din jurul său, să se roage şi să postească, este credinţa că puterea lui Dumnezeu poate să vindece orice boală şi orice neputinţă.”

„Credinţa, rugăciunea şi postul sunt armele pe care noi creştinii le avem ca să luptăm cu răul din noi, cu răul din lume, cu răul care bântuie în lumea aceasta şi care caută să pună stăpânire pe inimile şi minţile cât mai multor oameni, de la gesturi de răutate asupra aproapelui sau a propriei persoane, până la setea şi pornirea ce vine din adâncul inimii, de a face rău unor grupuri mari de oameni, ce este urmată de vărsare de sânge, astfel fiind pornite războaiele în cursul istoriei pământeşti. Cum putem noi să ne opunem acestei lucrări nefaste asupra lumii? Numai prin armele pe care Domnul Iisus Hristos ni le pune la îndemână, respectiv credinţa puternică, rugăciunea şi postul.”

„Credinţa tare înseamnă o credinţă care rodeşte întru răbdare. Doar cel care crede tare şi crede până la capăt va vedea, în timp, cum rugăciunea i se împlineşte şi cum credinţa sa se dovedeşte a fi puternică în încercări, pentru că orice rod al credinţei noastre nu vine dintr-odată, peste noapte, ci se verifică şi se întăreşte atunci când suntem puşi la încercare, prin bolile şi lipsurile ce le avem în timpul vieţii, până la neputinţele mari din timpurile de prigoană a credinţei.”

„Credinţa, care este un dar al lui Dumnezeu, creşte şi se întăreşte dacă noi înşine avem grijă de ea şi o cultivăm, prin fapte ale credinţei, şi mai ales prin rugăciune, ce ne ţine în permanentă legătură cu Dumnezeu, atât împreună, în rugăciunea comunitară a Bisericii, cât şi în rugăciunea personală, acasă, şi prin post, care constă nu doar în înfrânarea de la consumul alimentelor de origine animală, ci şi în oprirea de la săvârşirea faptelor rele, de la gânduri şi vobe necurate.”

„Să Îl chemăm, aşadar, pe Dumnezeu, prin rugăciune tare, fierbinte, prin post smerit şi prin credinţă multă, exersată în răbdare şi smerenie, ca să ne vindece pe noi şi lumea aceasta, care nu va scăpa de puterea celui rău prin forţele ei proprii. Prin noi înşine, oamenii, nu putem pune stavilă răului pe pământ, ci doar prin puterea Celui Preaînalt, prin intervenţia divină în istorie, prin lucrarea lui Dumnezeu în mijlocul nostru, în noi şi prin noi.”

La încheierea programului liturgic, Preasfinţitul Părinte Sofronie a mulţumit cu recunoştinţă Atotputernicului Dumnezeu, Preacuratei Fecioare Maria şi tuturor sfinţilor pentru binefacerile primite pe parcursul anului bisericesc ce a trecut, invocând ajutorul şi puterea Preasfintei Treimi pentru noul an în care s-a intrat.

„La acest început de an bisericesc doresc să vă urez, tuturor, să aveţi parte de multe roade duhovniceşti, mult spor în toate, viaţă lungă şi sănătate, să vă puteţi bucura de darurile lui Dumnezeu. Fie ca pacea şi binecuvântarea lui Dumnezeu să se reverse peste toţi, peste familiile dumneavoastră şi peste toţi cei dragi, peste întreaga Biserică, peste ţara noastră şi peste ţinutul nostru strămoşesc.”

Totodată, Ierarhul şi-a exprimat bucuria pentru continuarea, în ritm susţinut, a lucrărilor de construcţie de la noua Catedrală Episcopală din Oradea, unde, în ciuda crizei actuale, în paralel cu placarea exterioară a sfântului locaş cu piatră de Podeni şi marmură roşie, placare ce s-a efectuat în prezent în proporţie de 55%, în ultima perioadă s-au realizat şi finalizat lucrările la scările principale de acces din faţa catedralei, cu sprijinul acordat de autorităţile judeţene şi locale, precum şi prin dania credincioşilor.