În lumina unui nou început, când timpul își reia mersul tainic și binecuvântat, iar firea întreagă pare să respire speranța unei reînnoiri, Biserica lui Hristos pășește cu recunoștință peste pragul dintre ani. Sfârșitul lui 2025 a adus cu sine nu doar încheierea unui ciclu calendaristic, ci și împlinirea unui an providențial pentru Ortodoxia Românească: Anul Centenar al Patriarhiei Române. Un an în care am privit cu emoție vie și am fost privilegiații martori la rodirea sfințeniei neamului nostru prin canonizarea celor 16 Sfinți Români trecuți în rândurile venerabililor slujitori ai lui Hristos și am trăit bucuria solemnă a sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, reper spiritual și simbol național al unității noastre.

La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României și cu binecuvântarea Sfântului Sinod, anul 2026 deschide pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română un nou drum de reflecție duhovnicească: Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar – Mironosițe, Mucenițe, Cuvioase, Soții și Mame –, chipuri luminoase ale credinței izvorâte din tăria și gingășia sufletului feminin. Tot în acest cadru, vor fi trecute în sinaxare încă 16 Sfinte Femei din neamul românesc, a căror mărturie discretă și puternică, deopotrivă, vine să întregească asemenea unui corolar frumusețea sfințeniei din poporul nostru.

În această atmosferă de înnoire și solemnitate, joi, 1 ianuarie 2026, în marea zi de praznic împărătesc al Tăierii Împrejur cea după trup a Domnului și de prăznuire a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pe Altarul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” din Oradea, înconjurat de soborul slujitor al sfântului lăcaș.

În cuprinsul slujbei, Arhiereul cetății și-a înălțat rugăciunea de mulțumire către Dumnezeu pentru nemărginitele binefaceri revărsate asupra întregii Eparhii a Oradiei în anul ce s-a încheiat, cerând cu smerenie și nădejde ca și în noul an Dumnezeu să-Și arate mila Sa cea bogată, să ocrotească familiile credincioșilor, pe tineri și pe bătrâni, precum și toate lucrările misionare și pastorale din cuprinsul Eparhiei.

După citirea pericopei evanghelice rânduite (Luca 2, 20-21; 40-52), care descoperă taina smereniei Fiului lui Dumnezeu, Cel Care primește rânduiala Legii pentru a o împlini și a o desăvârși, Chiriarhul Oradiei a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat semnificația duhovnicească a zilei a opta de la Nașterea Domnului, ca început al Noii Creații și ca pregătire pentru Ziua Veșniciei. Preasfinția Sa a arătat că Hristos, Cel prin Care s-a dat Legea, Se supune smerit Legământului celui vechi, pregătind astfel, prin jertfa Sa, pecetluirea Noului Legământ mântuitor. Totodată, Ierarhul a evidențiat legătura profundă dintre această zi sfântă și începutul anului calendaristic, îndemnându-i pe credincioși să întâmpine noul an nu prin străluciri trecătoare și bucurii superficiale, ci printr-o așezare lăuntrică în ascultare față de Dumnezeu, cu inimă curată, cu nădejde și dorința sinceră a apropierii de Părintele Ceresc. În acest context, a fost evocat și modelul luminos al Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, a cărui rigoare teologică, milostivire neobosită și jertfelnicie pastorală rămân repere vii pentru păstorii și credincioșii Bisericii de astăzi:

„Suntem în cea de-a opta zi de la Nașterea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos, când Biserica sărbătorește Tăierea împrejur cea după trup a Domnului. Este ziua cea sfântă în care Fiul lui Dumnezeu, Care Se face Fiul Omului, primește și numele Iisus, așa cum se profețise mai înainte. Ziua a opta este semnul Noii Creații, este Ziua Veșniciei, Ziua Mântuirii, în care Domnul vine să Se supună smerit rânduielilor și Legământului celui vechi – El, Cel prin Care S-a dat Legea, Care și este Capul Legii; El, Cel Care cu Scump Sângele Său va pecetlui Noul Legământ al lui Dumnezeu cu oamenii. Legământul care s-a dat prin Moise este doar o lege vremelnică, pregătitoare pentru Legământul cel Nou și mântuitor, pecetluit cu Sângele Fiului lui Dumnezeu Înomenit. Ziua a opta de la Nașterea Domnului ne pregătește pe toți pentru veșnicie, fiind coincidentă cu ziua cea dintâi a noului an. Semnificația duhovnicească a începutului de an depășește orice minte omenească. Și oricât ar încerca filozofiile oamenilor, ale minții căzute și înstrăinate de Dumnezeu, nu pot să se ridice la înălțimea duhovnicească a celei de-a opta zi de la Nașterea după trup a Domnului Hristos, care marchează începutul speranței pentru Ziua cea Mare, A Opta, a Veșniciei, pregătire pentru Ziua Veșniciei împreună cu Dumnezeu. Toată bucuria umanității la trecerea într-un nou an, toate elementele din afară și toate veseliile lumii – superficiale modalități de sărbătorire – nu se ridică la înălțimea mesajului lui Dumnezeu pentru noi. Cu toată strălucirea lor, chiar dacă împânzesc cerul cu lumini și sunete de triumf, pălesc într-o noapte. Strălucirea și biruința Zilei celei de-a opta, a Zilei Veșniciei, a Zilei Domnului, nu poate fi adumbrită de nimic, pentru că acolo Dumnezeu strălucește în poporul Său, răscumpărat prin Jertfa Fiului Său, Fiul lui Dumnezeu Care Se face Fiul Omului, pentru noi oamenii și a noastră mântuire.”

La încheierea Dumnezeieștii Liturghii, Preasfințitul Părinte Sofronie a adresat tuturor celor prezenți binecuvântări arhierești și urări de pace, sănătate și spor în tot lucrul bun, chemând ocrotirea lui Dumnezeu peste casele și familiile lor. A transmis, de asemenea, gânduri alese de întărire în credință, de apropiere între membrii familiei și de trăire autentică a valorilor creștine, îndemnând pe fiecare să pășească în noul an cu inimă plină de nădejde și dragoste. Iar aceste gânduri părintești nu au putut culmina decât cu tradiționala și calda urare, cântată cu bucurie: „La mulți ani!”

pr. Andi-Constantin Bacter