În Duminica a douăzeci și șaptea după Rusalii, coincidentă anul acesta cu Ziua Națională a României, 1 decembrie 2024, când românii de pretutindeni sărbătoresc evenimentul istoric providențial al Marii Uniri de la 1918, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie în biserica Parohiei „Sfântul Nicolae” Ioșia din Oradea, care, cu această ocazie, și-a serbat în avans și hramul lăcașului de închinare.

În timpul sfintei slujbe, au fost înălțate rugăciuni de mulțumire pentru purtarea de grijă a lui Dumnezeu și pentru binecuvântările revărsate asupra poporului român, precum și cereri smerite, ca iubirea Sa milostivă să rămână neclintită, în ciuda rătăcirii și înstrăinării noastre.

Sfânta Liturghie a inclus evocarea pasajului evanghelic lucan în care Domnul nostru Iisus Hristos Se milostivește și redă vederea orbului din Ierihon (Luca 18, 35-43). Acest fragment a constituit punctul de plecare al cuvântului de învățătură al Episcopului Oradiei.

În predica sa, Ierarhul a îndemnat credincioșii la vigilență duhovnicească și la rafinarea discernământului, virtuți esențiale în fața provocărilor fără precedent ale zilelor noastre. Creștinul este chemat să reziste acestor încercări, fără a se lăsa sedus de mirajul scurtăturilor sau alternativelor la Singura Cale și Singurul Mântuitor, Domnul Iisus Hristos – așa cum ne-a fost tâlcuit de Părinții Bisericii și moștenit de la înaintași, moșii și strămoșii neamului nostru:

„Domnul Hristos este Lumina lumii și numai întru Lumina Lui vom vedea Lumina. Cântăm acestea în fiecare Duminică dimineața, la Doxologia Mare: Mărire Ție, Celui Ce ne-ai arătat nouă Lumina! Întru Lumina Ta vom vedea lumina! Cine este «Lumina»? Îngerul căzut poate lua chip de lumină și să ispitească pe mulți, dar Singurul Care este cu adevărat Lumina lumii este Fiul lui Dumnezeu înomenit. Domnul Iisus Hristos este lumina celor orbi! El a venit să ia toată boala și neputința din popor, da, dar mai ales a venit să vindece umanitatea de moarte! Pentru că El este Mesia. Singurul Care poate salva umanitatea; și o salvează! Pentru că este Întâiul-Născut din morți! Lui trebuie să Îi urmăm! El este Dreptarul nostru, El este Modelul nostru! Și Modelul nostru ne cheamă pe toți, pe toate popoarele la Lumina lui Dumnezeu prin lucrarea tainică a Duhului Sfânt. Unde? În Sfânta Biserică, care este «aluatul» care dospește toată frământătura umanității. De aceea, noi, creștinii, avem o mare responsabilitate să fim în lume – deși nu suntem ai lumii, pentru că aparținem «lumii» lui Dumnezeu –, aceea de a fi și a rămâne în lume ambasadorii Bunătății și Dragostei lui Dumnezeu. Nu avem voie să cădem în plasa dezbinătorilor, care sunt uneltele diavolului. Noi suntem chemați, cu toții, să punem în lucrare unitatea Duhului Sfânt prin legătura păcii în Biserică, iar, prin Biserică, în întreaga lume, vestind neobosiți și plini de bucurie că Hristos este Lumina lumii, Singurul Care ne poate salva pe noi! Oricine, căzut în ispita duhurilor înșelătoare, care se prezintă pe sine ca salvator ultim, este un uzurpator și un impostor. Pentru că nimeni nu poate salva umanitatea, numai Iisus Hristos Care a biruit moartea și ne poate oferi viața cea veșnică.”

În încheierea cuvântării omiletice, Ierarhul a adresat un îndemn încurajator pentru toți cei prezenți la Dumnezeiasca Liturghie, într-o zi deosebit de importantă pentru neamul nostru:

„Astăzi este Ziua Națională, cinstim memoria înaintașilor care s-au sacrificat ca noi să fim astăzi acolo unde suntem. Avem și noi o mare responsabilitate pentru viitorul celor care vin. Astăzi aducem mulțumiri înaintașilor care au crezut puternic în Dumnezeu, iar acum, cu trupurile la odihnă, în pământul patriei, așteaptă învierea, străjuiți de cruci și cu sufletele împreună cu Dumnezeu, în afară de cei care au tiranisit poporul și au făcut rău oamenilor. Nu trebuie să-i uităm pe cei care au rezistat până la capăt. Numai ei știu cum au rezistat sub stăpâniri străine, înstrăinați unii de alții. Chiar și așa, ei ne-au adus să trăim în aceeași țară, cu toate că unii frați au rămas afară, iar acum sunt în pericol să fie abandonați și iarăși să ne înstrăinăm. Înaintașii noștri, care se roagă pentru noi, ne ajută acum și ne arată că nu suntem singuri, dar, așa cum ei s-au sacrificat, și noi trebuie să ne sacrificăm pentru ce avem de împlinit pentru cei care vin după noi. Și să nu uităm niciodată, Lumina noastră este și rămâne Iisus Hristos. Singurul și Adevăratul Mântuitor. În Numele Lui tot genunchiul să se plece, al celor cerești, al celor pământești și al celor de dedesubt. Și da, și cei de dedesubt, și diavolii se tem și se înfricoșează! Știu ce îi așteaptă din cauza răutăților făcute. Noi, însă, trebuie să rămânem soli ai Bunătății lui Dumnezeu. Bunătatea te îndeamnă la unitate în Duhul Sfânt! Unitatea vizează și generațiile de dinainte și cele care vin după. Nu poate să fie viața de pe pământ fără sacrificii. Și dacă Fiul lui Dumnezeu a trecut prin Cruce și moarte, pentru ca să o biruiască și să învieze, și noi trebuie să trecem prin suferințe și încercări! Dar splendoarea vieții celei veșnice împreună cu Dumnezeu nu se compară cu nimic din ceea ce pământul îți poate oferi, oricât de fertil ar fi. Până la urmă, pentru bietul tău trup îți rămâne rezervat un loc în pământul din care trupul a fost luat, până la înviere, când sufletul se întoarce în trupul în care a locuit. Atunci, împreună cu Hristos sau în întuneric – să ne ferească Dumnezeu! De aceea, să-L rugăm pe Hristos-Lumina lumii să ne lumineze, să ne întărească, să ne poarte de grijă! Pentru că da, El a spus: «cu voi sunt până la sfârșitul veacurilor! »”

Credincioșii prezenți au putut fi martorii unei hirotonii întru preot, treaptă sacramentală pe care a primit-o diaconul Alexandru-Nicolae Popa-Bota prin punerea mâinilor Chiriarhului Oradiei, care, la finele sfintei slujbe, i-a oferit noului preot și hirotesia de duhovnic, urmând ca acesta să slujească credincioșii Parohiei Gurani, Protopopiatul Beiuș.

După încheierea programului liturgic, Părintele paroh Filaret-Petru Fiț, care îndeplinește și ascultarea de consilier economic și financiar la Centrul Eparhial, a rostit un cuvânt ocazional, mulțumind Episcopului Oradiei pentru întreita bucurie duhovnicească de a-l avea alături într-o zi atât de importantă pentru credincioșii români ortodocși, Ziua Națională a României, acesteia adăugându-se înainte-prăznuirea hramului bisericii, Sfântul Ierarh Nicolae, dar și serbarea Sfântului Filaret cel Milostiv, ocrotitorul spiritual al preotului paroh.

În sfârșit, Preasfințitul Părinte Sofronie i-a binecuvântat pe toți cei prezenți, i-a felicitat și le-a adresat cele mai bune gânduri, încurajându-i să rămână statornici adevăratelor valori creștine, echilibrului și iubirii necondiționate a aproapelui, fără a pleca urechea la curentele extremiste din zilele noastre care vor să polarizeze și să dezbine societatea. Drept pildă ne stau moșii și strămoșii neamului românesc – mulți dintre ei sfinți –, care, prin așezarea și curăția lor sufletească, dar și prin răbdarea hristică și curajul mărturisitor, au știut cum să țină piept cu demnitate vitregiilor grelelor vremuri prin care au fost nevoiți să treacă. Ziua Națională a României rămâne un răstimp al recunoștinței și al însuflețirii, dar și al introspecției, meditând la vocația sintezei și responsabilitatea echilibrului pe care trebuie să ni le asumăm ca români ortodocși, la interferența geografică, socială, religioasă, culturală și politică a Occidentului cu Orientul.

pr. Andi-Constantin Bacter