Într-o sincronizare care îndeamnă la introspecție și la trăirea Nevăzutului, Duminică, 1 martie 2026, Biserica Dreptmăritoare a unit începutul primăverii cu cel dintâi popas duhovnicesc din răstimpul binecuvântat al Sfântului și Marelui Post – o veritabilă primăvară spirituală pentru toți cei credincioși. Părinții Bisericii au închinat această zi prăznuirii Ortodoxiei, adică cinstirii biruinței Dreptei Credințe și a Dreptei Slăviri a lui Dumnezeu împotriva tuturor ereziilor și derapajelor dogmatice, culminând cu condamnarea iconoclasmului, învățătura greșită care vedea în cinstirea icoanelor un act cultic neadecvat învățăturii de credință, scandalos sau chiar o formă de idolatrie.

În plan local, pentru comunitatea euharistică din cadrul Eparhiei Oradiei, Duminica Ortodoxiei reprezintă și o bornă liturgică de adâncă rezonanță istorică. Anul acesta, pe răbojul binecuvântat al timpului, se consemnează nouăsprezece ani de la întronizarea celui de-al șaselea Arhipăstor al meleagurilor bihorene, în persoana Preasfințitului Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, la 25 februarie 2007, în ziua de pomenire a Sfântului Patriarh Tarasie al Constantinopolului, sub a cărui slujire s-au desfășurat lucrările celui de-al Șaptelea Sinod Ecumenic, când, prin dreaptă socoteală, diplomație eclesială și finețe teologică, a fost restatornicită învățătura Bisericii despre cinstirea sfintelor icoane.

În acest ales cadru liturgic și aniversar, dens în semnificații, Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare a fost săvârșită la Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Oradea, de către Chiriarhul locului, în sobor de ieromonahi, preoți și diaconi. Atmosfera penitențială și luminoasă a începutului de Post a fost străbătută de rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile revărsate asupra Eparhiei în cei nouăsprezece ani de slujire arhierească, dar și de pioasa pomenire a tuturor iluștrilor înaintași în tronul vlădicesc al Oradiei Mari, a căror lucrare providențială a pregătit și a susținut continuitatea vieții bisericești pe aceste meleaguri.

Pericopa evanghelică a chemării lui Filip și Natanael (Ioan 1, 43-51) a readus în conștiința credincioșilor dinamica întâlnirii personale cu Hristos și mărturisirea limpede a credinței: „Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul lui Israel”. În continuarea lecturii ioaneice, a fost citită Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Duminica Ortodoxiei de către Părintele profesor Ioan Cadar, cadru didactic și director adjunct al Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Oradea. Scrisoarea pastorală, semnată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și de membrii Sfântului Sinod, a evidențiat că apărarea icoanelor se traduce, în esență, prin apărarea adevărului fundamental al Întrupării Fiului lui Dumnezeu și reafirmarea demnității omului chemat la orizontul înalt al sfințeniei, subliniind totodată că fidelitatea față de dreapta credință trebuie însoțită astăzi de mărturisire responsabilă, discernământ, solidaritate și sprijin concret pentru lucrarea misionară și pastorală a Bisericii.

Aniversarea celor nouăsprezece ani de la întronizare s-a înscris firesc în această ambianță liturgică, fără accente festiviste, ci ca un prilej de recunoștință și evaluare a drumului parcurs. Anul 2026 marchează, de asemenea, douăzeci și șapte de ani de la hirotonia întru arhiereu a Preasfințitului Părinte Sofronie, la 21 februarie 1999, ca întâi Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria – început al unei slujiri episcopale desfășurate într-un context sensibil, la intersecția identităților etnice, culturale și confesionale.

De la întronizarea sa la Oradea și până astăzi, slujirea arhipăstorească a Preasfințitului Părinte Sofronie s-a remarcat prin echilibru, discernământ și dreaptă socoteală, calități necesare într-un spațiu multicultural, polietnic și pluriconfesional precum Bihorul și, în chip aparte, municipiul Oradea. Consolidarea vieții liturgice și misionare, susținerea învățământului teologic și a lucrării social-filantropice, precum și reorganizarea administrativ-bisericească – ce a făcut posibilă, de pildă, întemeierea Eparhiei Sălajului – conturează reperele unei lucrări statornice, orientate spre zidirea comunității și păstrarea comuniunii.

În lumina Duminicii Ortodoxiei, se cuvine să înțelegem că această serbare nu se reduce la o simplă evocare cronologică, departe de orice festivism triumfalist, ci devine un moment de reafirmare fermă a responsabilității față de darul neprețuit al credinței. Biruința Ortodoxiei nu aparține doar trecutului sinodal sau doctrinar, ci se actualizează în fiecare Liturghie și în fiecare act discret de mărturisire autentică, prin care Biserica rămâne fidelă Adevărului – deci Domnului Iisus Hristos Însuși – și chemării Sale de a fi lumina lumii și sarea pământului.

pr. Andi-Constantin Bacter