An de an, în atmosfera fertilă, de pocăință, a Sfântului și Marelui Post, Biserica noastră sărbătorește ceea ce Sfânta Tradiție a numit prin condeiul inspirat al meditației Sfinților Părinți „Începutul Mântuirii”, Buna Vestire, Evanghelia propriu-zisă. Adică Vestea cea Bună a Sfântului Arhanghel Gavriil care s-a întâlnit cu smerita și puternica încuviințare „fie mie după cuvântul tău”a Preasfintei Fecioare Maria, dând astfel naștere mult așteptatului moment al „plinirii vremii”, al zămislirii Celui promis încă din zorii Creației, Unsul Domnului, Mesia, Fiul lui Dumnezeu și, în același timp Fiul Omului, Cel Care aduce mântuirea lumii.

La acest ales ceas sărbătoresc, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a fost alături de frumoasa comunitate monahală de la Mănăstirea Buna Vestire din cartierul orădean Episcopia-Bihor, în prezența unui număr mare de credincioși, săvârșind Dumnezeiasca Liturghie în paraclisul de vară al mănăstirii, închinat Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei.

Pericopa evanghelică dedicată Bunei Vestiri (Luca 1, 24-38), cea mai veche sărbătoare creștină a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ne-a făcut să retrăim unele dintre cele mai frumoase clipe ale umanității, întâlnirea minunată dintre Maica Domnului și Îngerul Domnului Gavriil în Nazaretul Galileii care a schimbat fundamental cursul istoriei neamului omenesc. Îndată după evocarea textului lucan, Chiriarhul Oradiei Mari a rostit un cuvânt de folos duhovnicesc în care le-a vorbit celor prezenți despre dragostea fără de sfârșit și puterea de mijlocire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, fiind grabnic ajutătoare celor care o cinstesc.

La începutul predicii, Chiriarhul locului a explicat credincioșilor care este esența sărbătorii de astăzi, ce trebuie să înțelegem din praznicul Bunei Vestiri și care este rolul ei în iconomia mântuirii. Vestirea Nașterii lui Mesia, a Fiului lui Dumnezeu, a Fiului Celui Preaînalt, a adus-o din Ceruri Sfântul Arhanghel Gavriil, iar noi la sărbătoarea Bunei Vestiri tocmai aceasta o prăznuim. Ne aducem aminte de evenimentul unic din istoria umanității, când mai-marele Voievod al cetelor cerești a venit în Nazaret, în casa Mariei, pentru a o anunța că avea să fie Maica Fiului lui Dumnezeu, Născătoare de Dumnezeu, prin pogorârea Duhului Sfânt peste ea. Întâlnirea dintre Îngerul trimis de Dumnezeu și Sfânta Fecioară Maria, temeiul biblic pentru sărbătoarea în care ne aflăm, este și temeiul pentru rugăciunile noastre către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, rugăciuni care ne asigură o legătură specială cu Maica lui Dumnezeu, care este și Maica Bisericii și Maica noastră duhovnicească, a tuturor. Străbătând în cursul secolelor, Maica Domnului este mamă bună și iubitoare pentru fiecare generație de creștini, indiferent de împrejurările și pericolele care pasc umanitatea, indiferent de răutățile, tulburările, războaiele, catastrofele înregistrate în cursul istoriei ei. De aceea, Buna Vestire este o sărbătoare a speranței, rază de nădejde la mântuire, la pace pentru sufletele noastre și pentru lumea întreagă, care ne vine nouă de la Dumnezeu Care a cercetat pe poporul Său!

Preasfinția Sa a subliniat faptul că ajutorul pe care-l mijlocește Maica Domnului nu se rezumă doar la nevoile noastre pământești, ci le are în vedere mai ales și întâi de toate pe cele din veșnicie. De aceea, este vital pentru un creștin să-și înalțe rugăciunile de cerere dincolo de catapeteasma simțurilor și să ia în serios consecințele fiecărui gând și a fiecărei fapte. Maica Domnului știe de ce a venit Fiul ei pe pământ, pentru mântuirea noastră, a oamenilor. Și pentru că mult poate rugăciunea Maicii spre îmblânzirea Fiului și pentru că deși Domnul Hristos nu a dorit să facă minunea din Cana Galileii la început, dar pentru rugăciunile Maicii Domnului a făcut prima Lui minune publică acolo, cu atât mai mult, atunci când viața veșnică a unui suflet este în balanță, mult cântărește cuvântul Maicii Domnului! Luând aminte la rugăciunea ei către Fiul lui Dumnezeu și Fiul ei, stăruința ei în rugăciune ca să nu ne dea nouă după păcatele noastre și după cum merităm, avem nădejde nestrămutată că glasurile cele rele și mincinoase ale diavolilor, care nu se ocupă cu altceva decât cu tulburarea oamenilor și îndemnarea să facă răul, vor fi risipite de glasul Născătoarei de Dumnezeu. Aceasta este treaba diavolilor, să contabilizeze, să adune, să noteze în toate detaliile greșelile oamenilor, pentru ca, doar-doar, răutățile pe care ei le trec pe răboj să cântărească greu la judecata de apoi. Or, noi știm că dragostea Maicii Domnului, dragostea de Maică îndurerată care-L vede pe Fiul răstignit pentru păcatele noastre, este atât de mare încât are puterea de a zădărnici toate eforturile „contabilicești” ale demonilor care caută să ne afunde, înduplecând pe Fiul ei iubit la îngăduință, la iertare și mântuire. De aceea o iubim pe Maica Domnului! Că știm că este împreună cu noi și pentru mântuirea noastră.  

În încheiere, Ierarhul Oradiei i-a îndemnat pe credincioși la rugăciune sinceră pentru cei aflați în război și grele încercări, luând aminte cu înțelepciune la lecția pe care trebuie să o învățăm din aceste realități prin care putem oricând ajunge și noi să trecem. Dragii mei, mulțumindu-I lui Dumnezeu că ne-a ajutat să supraviețuim până astăzi, să-I cerem ajutorul să ne dea încă vreme de pocăință ca să ne putem mântui, să-L implorăm pe Dumnezeu în vremurile de încercare prin care trece umanitatea și, mai ales, în condițiile crâncene ale războiului fratricid de lângă noi, ca pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu să-Și reverse harul și pacea peste inimile tuturor oamenilor. Iar peste cei care sunt în încercări, asupriți sau au luat calea pribegiei, peste cei care au năvălit peste ei și îi asupresc, peste toți, Dumnezeu să-Și reverse bunătatea Sa. Pentru ca toți regăsindu-ne în aceeași familie a umanității, din aceeași familie spirituală din care facem parte, fiind cu toții creștini și, încă mai scandalos pentru lumea care nu crede, creștini ortodocși și unii și alții, pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pacea să se sălășluiască în lume, ca toți să putem cânta împreună: „Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te! Ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre!”.

În cadrul Sfintei Liturghii, Episcopul Oradiei l-a hirotonit în treapta slujirii diaconale pe tânărul teolog Raul Ardelean, pe seama bisericii închinate Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Parohia Pocola, Protopopiatul Beiuș.

La finele dumnezeieștii slujbe, Preasfințitul Părinte Sofronie a oferit maicii stavrofore Pavelida Bădilă, ctitorul și stareța Mănăstirii Buna Vestire, Ordinul eparhial Episcop Roman Ciorogariu pentru clerici, ca semn de prețuire și recunoaștere a deosebitei activități pastoral-misionare și administrativ-gospodărești desfășurată cu jertfelnicie în Eparhia Oradiei.

 În cele ce au urmat, Părintele Arhimandrit Atanasie Paleu, duhovnicul Mănăstirii Sfânta Cruce din Oradea, a rostit un cuvânt festiv în care a mulțumit Chiriarhului locului pentru frumoasa slujire, pentru cuvintele de încurajare în aceste vremuri tulburi și pentru binecuvântarea arhierească oferită obștii și bunilor credincioși care frecventează acest așezământ monahal.

Arhid. Andi Constantin Bacter