La sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil – Voievozii Cerului – și al tuturor cereștilor puteri, 8 noiembrie 2025, când Episcopia Oradiei își serbează și ocrotitorul spiritual al Eparhiei, pe Sfântul Arhanghel Mihail, Preasfințitul Părinte Sofronie, Chiriarhul locului, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie în Parohia Mierlău, Protopopiatul Oradea, serbând alături de frumoasa enorie hramul bisericii,  prilej cu care au fost și sfințite amplele lucrări săvârșite la exteriorul sfântului lăcaș de închinare.

După citirea pericopei evanghelice îndrituite (Luca 10, 16-21), în care ni se vorbește despre autoritatea conferită Sfinților Apostoli de către Domnul Iisus Hristos asupra demonilor, Chiriarhul le-a vorbit celor prezenți despre taina lumii nevăzute, despre slujirea Îngerilor și lucrarea lor binefăcătoare în viața oamenilor, chemând la trezvie, smerenie și discernământ în fața provocărilor și rătăcirilor lumii de astăzi.

În prefața meditației, Preasfinția Sa a vorbit despre firea Îngerilor, despre înțelegerea lumii nevăzute și a rânduielii cerești, a frumuseții ierarhiei îngerești zidite de Dumnezeu, în care se descoperă taina luminii și a slujirii celor fără de trupuri:

„Cea de a opta zi a celei de a treia lună a anului bisericesc trimite, bineînțeles, la veșnicie și la Taina Sfintei Treimi, la frumusețea ierarhiei cerești pe care Dumnezeu a creat-o. Ierarhia îngerilor este alcătuită din trei triade, adică de trei ori câte trei cete angelice. Este ziua închinată în mod special cinstirii Sfinților Îngeri, așa cum ziua de luni a fiecărei săptămâni este închinată acestora.  Îngerii sunt duhuri slujitoare, netrupești, imateriale, făpturi și creaturi, întrucât nu sunt deoființă cu Dumnezeu, ci creați de Dumnezeu. Sunt netrupești, fără de trupuri. De aceea le numim Puteri cerești, pentru că au putere de la Dumnezeu, lipsiți fiind de materie, mult mai ușori decât creaturile materiale sau de noi, oamenii, care suntem sinteze între lumea nevăzută și cea văzută – mai ales prin suflet, care este nematerial, semănând cu lumea îngerească, iar prin trupurile noastre materiale, făcând parte din creația materială, cea văzută. Îngerii, așadar, sunt nevăzuți, iar despre realitățile nevăzute nu putem vorbi altfel și nu putem altfel decât prin ceea ce Dumnezeu Însuși ne revelează, îngăduie să ni se descopere despre lumea nevăzută pe care a creat-o, adică prin Sfânta și Dumnezeiasca Scriptură, unde este istoria mântuirii și unde aparițiile angelice, anghelofaniile, sunt prezente abundent.”

În continuare, Preasfinția Sa a evidențiat apropierea tainică a Îngerilor de viața omului și despre pierderea simțirii duhovnicești, care ne înstrăinează de Lumea lui Dumnezeu și de lucrarea harului Duhului Sfânt:

„Fiind făpturi imateriale, diafane, Îngerii nu sunt accesibili privirii. Atunci când se arată, când Dumnezeu hotărăște, apar în chipuri omenești, tinerești, însă nu sunt la fel ca noi. Se mișcă cu mult mai multă ușurință și dispar pe neașteptate din fața ochilor noștri. De aceea, în iconografia Bisericii sunt ilustrați cu aripi. Prezența lor este o realitate, deși este nevăzută. Problema mare este că simțurile noastre s-au tocit într-o asemenea măsură încât nu mai avem darul de a simți duhovnicește, nu doar de a vedea cu ochii trupești, prezența Îngerilor în viața noastră; cu toate că Îngerii sunt prezenți și aici, acum, împreună cu noi, la Sfânta Liturghie, unde împreună cu noi slujesc. Noi, aici, în lumea văzută, iar ei, împreună cu Sfinții, cu cei mântuiți, în Împărăție, în Biserica triumfătoare din Ceruri. Fiecare dintre noi, la Taina Sfântului Botez, își primește un Înger păzitor. În copilărie, prima rugăciune pe care o învață pruncul este cea către Îngerul păzitor. Copiii au o comuniune mult mai intensă cu Îngerii decât noi, ceilalți, începând cu mândria care pune stăpânire din primii ani ai vieții asupra noastră, lăsând să crească în noi cu toată cohorta de păcate întunecate care-și au izvorul în mândrie, care ne face să ne comportăm idolatru. Ne răcim în privința comuniunii cu lumea cerească, spre deosebire de copii care, prin curăția sufletului lor, prin familiaritatea lor cu Lumea lui Dumnezeu, întrucât încă nu au lăsat din voie proprie și prin ispitele lumești să fie orbiți, au vederea duhovnicească nealterată. Ei simt în viața lor mult mai puternic lucrarea binefăcătoare a Îngerilor, dar și pericolul pe care îl reprezintă îngerii căzuți. Pentru că răcirea noastră față de lumea îngerească, cea bună, este în același timp împuținarea puterii de a remarca în viața noastră influența duhurilor necurate, a puterilor demonice, din cauza mândriei care crește exponențial în noi și ne împiedică să mai avem discernământ. Și toată tragedia din viața fiecărui om, a fiecărei națiuni și a întregii planete se trage din lipsa de discernământ! Discernerea dintre binefăcătoarea lucrare, înrâuritoare spre mântuire, a Îngerilor buni și dezastruoasa, devastatoarea și distrugătoarea lucrare, ucigașă și criminală, a duhurilor necurate; care întru o asemenea putere pot să ispitească chiar și pe cei care urcă pe calea desăvârșirii, încât marii Sfinți și nevoitori ai Bisericii avertizează că diavolul poate lua și chip de înger de lumină pentru ca să îl înșele pe rugător și să-l inducă în rătăcire demonică pentru a-i arăta că el este cineva, că strălucește, că are dreptate, iar toți ceilalți nu! Ceea ce înseamnă, de asemenea, cultivarea nu doar a egoismului, ci a mândriei idolatre care nu lasă loc pentru suava, discreta și diafana Prezență nu numai a asistenței angelice, ci a Delicatului și Atotputernicului Duh Sfânt al lui Dumnezeu.”

Așadar, în Lumina discretă și biruitoare a lui Dumnezeu, cuvântul de îndemn devine chemare la smerenie și discernământ, la lupta cea bună împotriva întunericului și la statornicie întru urmarea slujirii Îngerilor buni:

„În Lumina blândă a lui Dumnezeu și a Sfinților Săi Îngeri, Domnul ne descoperă cât de păcătoși suntem, fără a ne judeca, descoperindu-ni-se că numai prin El ne vine iertarea, mântuirea, viața cea veșnică și scrierea numelor în Cartea din Ceruri, așa cum am auzit în Sfânta Evanghelie. Pentru că a primi toate răutățile din partea lumii, a le suporta, a te lăsa răstignit, știind că Dumnezeu acolo este, împreună cu tine, și te ajută, ca nu cumva prin mândrie, care este cel mai cumplit păcat al omului, să te îndepărtezi de Dumnezeu, cu ajutorul harului lui Dumnezeu, prin rugăciunile Sfinților și ale Sfinților Îngeri, înseamnă pentru tine, tu omule, cultivarea discernământului duhovnicesc, pentru ca în lumea aceasta văzută să nu te lași influențat și biruit de lumea cea nevăzută, întunecată, care poartă război împotriva întregii Creații a lui Dumnezeu, din invidie, răutate, gelozie. Apanajul îngerilor căzuți, dirijați de prințul lor. Prințul întunericului, pe care Sfântul Arhanghel Mihail îl biruiește, și care a vrut să se pună el în locul lui Dumnezeu, uitând că este doar o creatură. Mihail ne atrage cu fermitate atenția tuturor, iar în Tradiția liturgică a Bisericii, apelul Sfântului Mihail către toate cetele îngerești după căderea lui Lucifer și a demonilor săi, de a strânge rândurile, este identic cu cel liturgic care ne cheamă pe toți, mai înainte de Marea și Sfânta Jertfă: «Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte!»”.

Sfânta Liturghie a găzduit și săvârșirea de către Ierarhul Oradiei a două hirotonii. Diaconul Daniel-Constantin Cristea, care îndeplinește și ascultarea de consilier în cadrul Corpului de control financiar și audit intern al Eparhiei, a fost promovat în treapta slujirii preoțești pe seama Altarului Bisericii cu Lună din Oradea, unde a slujit și până acum. Tânărul student Ciprian-Vasile Vlăduț a fost hirotonit în treapta slujirii diaconale pe seama bisericii parohiale din localitatea Șuncuiuș, Protopopiatul Oradea.

În cele din urmă, Părintele Călin-Dănuț Ioniță, Protopopul Oradiei, a rostit o alocuțiune festivă, iar Părintele paroh Corneliu-Florin Pele, care de curând a împlinit paisprezece ani de slujire sacerdotală, a mulțumit Ierarhului Oradiei pentru slujirea sfințitoare și ziditoare de suflet, o mare bucurie duhovnicească cu ocazia serbării ocrotitorilor spirituali ai comunității euharistice încredințate spre păstorire.

Nu în ultimul rând, Preasfinția Sa a mulțumit pentru împreună slujire și pentru dragostea cu care a fost primit, felicitându-i pentru frumoasele lucrări duhovnicești și administrative pe care le împlinesc cu râvnă și jertfelnicie.

pr. Andi-Constantin Bacter