În cea de a șasea zi a lunii lui decembrie din anul acesta, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, l-a prăznuit pe marele și mult iubitul Sfânt Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei alături de obștea Mănăstirii Izbuc, unde a oficiat Sfânta Liturghie. Dumnezeiasca slujbă a fost săvârșită pe Altarul catholiconului mănăstirii, care, alături de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, îi are ca ocrotitori pe cei 318 Sfinți Părinți de la Sinodul I Ecumenic, între care se numără și Sfântul Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei.

Îndată după evocarea cuvântului evanghelic rânduit sărbătorii (Luca 6, 17-23), Episcopul Oradiei le-a vorbit celor prezenți despre viața minunată a Sfântului Nicolae și de apropierea extraordinară pe care, în viața cerească fiind, o manifestă față de credincioșii care-i caută ajutorul și îl cinstesc, ceea ce l-a făcut să devină unul dintre cei mai iubiți Sfinți ai Creștinătății, atât răsăritene, cât și apusene.

În deschiderea cuvântării ziditoare de suflet, Chiriarhul a expus evlavia cu totul specială pe care întreaga Biserică Creștină o are față de acest mare Sfânt al lui Hristos, care nu este prezent doar în memoria bisericească afectivă, ci aievea, în viețile cotidiene ale credincioșilor, mai ales în clipele de încercare, oferindu-și cât se poate de concret mijlocirea, sprijinul și mângâierea părintească. Astăzi este zi de aleasă prăznuire pentru întreaga Biserică. Sfântul Ierarh Nicolae a fost arhiepiscop în cetatea Mirelor –  în Lichia sau Licia, în Asia Mică, Turcia de astăzi – și este Sfântul care, cel mai probabil, după Maica Domnului, este cel mai iubit între Sfinți – și în Răsărit, și în Apus –, el venind din perioada în care Biserica era nedespărțită și evlavia poporului credincios s-a generalizat în toată lumea creștină, datorită vieții sfinte și a bunătății sale, mai ales în rândul credincioșilor săraci și neajutorați, așa cum se întâmplă și în zilele noastre. De aceea, Sfântul Ierarh Nicolae are biserici în toată lumea, atât în Răsărit, cât și în Apus. Sfântul Nicolae este iubit în mod special de copii, pentru că în memoria generațiilor creștine s-au înregistrat dragostea, minunile și binefacerile Sfântului Nicolae – mare dăruitor, iubitor al copiilor și ajutător al săracilor. Și fiecare copil, fiecare copil cuibărit din sufletul nostru, așteaptă ca de ziua Sfântului Ierarh Nicolae să primească măcar un dar. De aceea, copiii, cei curați cu inima și săraci cu duhul, sărăciți de cele lumești și îmbogățiți în Dumnezeu, care sunt mai aproape de cer prin curăția inimii lor decât noi cu gândurile și mintea noastră împrăștiată, vor rămâne mărturisitorii credinței celei curate și practicanții evlaviei, care nu cu vorba multă, ci cu fapta iubirii vor mărturisi, până la întoarcerea Domnului, că bun este Dumnezeu și minunat întru Sfinții Săi.   

După ce în perioada de pregătire de până acum s-au evocat chipuri de bogați care n-au înțeles sensul bogăției lor, Biserica ne aduce spre prăznuire și luare aminte pilda celui care a întrupat excepțional în viața sa „spiritul Crăciunului”, adică mesajul fundamental și central al Nașterii Domnului Hristos, Cel Atotputernic Care sărăcește pentru ca să dăruiască și să Se dăruiască din dragoste absolută pentru mântuirea lumii. Sfântul Nicolae s-a îmbogățit în Dumnezeu. Comorile lui nu ne-au rămas până în zilele noastre vizibile. Nu avem păstrat de la Sfântul Nicolae decât prețioasele lui relicve pământești, nimic din bogățiile materiale, nici palate și nici case. Ne-au rămas doar sfintele sale moaște care întruna izvorăsc mir; relicve care acum sunt păstrate într-o mănăstire dominicană închinată Sfântului Nicolae, la Bari, în sudul Italiei. Ce a rămas din slujirea Sfântului Nicolae? Dragostea și evlavia din sufletele creștinilor care vor dăinui până la întoarcerea Mântuitorului, când, împreună cu El, va veni și Sfântul Nicolae, pentru că sufletul său se va întoarce în trupul care va învia, de la Bari, și în jurul său se vor strânge toți cei care l-au iubit și l-au cinstit, rugându-l să se roage pentru ei, cum și noi ne-am adunat, cu nevrednicie, ca să-i cinstim memoria binecuvântată. Cum a rămas în memoria Bisericii? Ca un Sfânt apărător al Credinței Ortodoxe, ca un ajutător al săracilor, iubit de toți săracii, chip al blândeților, izbăvitor al oamenilor în nevoi, în primejdiile de a-și pierde viața, sufletul sau libertatea. Toți îl chemăm pe Sfântul Nicolae! Atât de iubit este în Biserică încât, în fiecare săptămână, ziua de joi este rezervată cinstirii Sfântului Ierarh Nicolae, al cărui nume înseamnă „biruința poporului”. A cărui popor? A poporului lui Dumnezeu care rezistă în fața tuturor vicisitudinilor istoriei fără să își piardă credința în dragostea nețărmurită a lui Dumnezeu și a Sfinților Săi.

În ultima parte a cuvântării, Ierarhul a vorbit despre aceste vicisitudini ale istoriei prin care Biserica lui Hristos – din toate timpurile și locurile – a fost nevoită să treacă, în exercițiul de lămurire a aurului viețuirii întru credință, de auto-purificare și purificare a lumii. Creștinul nu se răzbună; rabdă, suportă, se roagă, primește toate umilințele și suportă să își vadă toate bisericile transformate în moschei sau altceva decât ar fi trebuit ele să fie. Așteaptă Ziua Domnului și Întoarcerea Sa proslăvită, pentru ca Gloria lui Dumnezeu să risipească toată nebunia oamenilor și să înceteze toate persecuțiile și războaiele pornite din ură demonică împotriva singurului organism sănătos din lume – vorbesc la scară planetară –, care este Biserica. Sănătos, pentru că este plin de lucrarea Duhului Sfânt Care lucrează neîncetat pentru însănătoșirea întregii lumi. Da, și noi creștinii suntem bolnavi, dar din darul lui Dumnezeu, Cel Care ne vindecă de păcatele și moartea noastră, suntem în Biserică, Marele Spital al Umanității, ca să ne vindecăm. Biserica nu suntem doar noi, ci și cei din ceruri, care deja sunt vindecați. De la Dumnezeu vine sănătatea și pentru creștini, dar și pentru lumea întreagă. Pentru că vindecarea lumii nu se poate face decât din darul lui Dumnezeu Care lucrează prin Biserica Sa. Și de aceea duhurile necurate poartă război împotriva Bisericii, pentru ca să nu se mai mântuiască oamenii. Numai că Dumnezeu este mai puternic decât duhurile necurate. Și oricât asediu s-ar face asupra Bisericii, ea tot rezistă și, pe Cruce fiind, dă viață lumii. Pentru aceasta este Biserica aici pe pământ și pentru aceasta Sfântul Nicolae, ca și toți Sfinții, ne ajută să rămânem ca și niște făclii aprinse, chiar dacă vânturile suflă în jurul nostru și încearcă să stingă candelele sufletelor noastre. Nu vor reuși, pentru că untdelemnul vine din lucrarea harului Duhului Sfânt, iar harul nu se termină niciodată!

În cadrul Sfintei Liturghii, Ierarhul și obștea mănăstirii s-au rugat pentru odihna și mântuirea ctitorilor și viețuitorilor Mănăstirii Izbuc trecuți la cele veșnice și, în mod special, pentru sufletul monahului Serghie, care, în cursul zilei de luni, 4 decembrie 2023, la vârsta de 85 de ani, s-a mutat la Domnul, urmând ca rânduielile călugărești de înmormântare cuvenite să fie împlinite joi, 7 decembrie.