Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Sfințirea bisericii de enorie din Parohia Sântandrei II

Sfințirea bisericii de enorie din Parohia Sântandrei II

În sâmbăta ce precede cea de a patra Duminică după Sfintele Paști, 10 mai 2025, la pomenirea Sfântului Apostol Simon Zelotul și a Sfântului Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, trecut în rândul Sfinților cu prilejul serbării Centenarului Patriarhiei Române, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit slujba de târnosire a bisericii Parohiei Sântandrei II, alături de un sobor de preoți și diaconi.

Lăcașul de cult este o remarcabilă sinteză neobizantină a stilurilor românești consacrate, moldovenesc (ștefaniano-rareșian) și brâncovenesc, și poartă hramurile Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României și Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei, trei Sfinți care se bucură de o evlavie aparte în istoria poporului român, motiv pentru care sfințirea bisericii din Sântandrei se înscrie în șirul manifestărilor închinate Centenarului Patriarhiei Române. Din acest considerent, cu ocazia sfințirii, Chiriarhul locului a oferit lăcașului încă un ocrotitor, Sfântul Cuvios Arsenie de la Prislop, fiind prima biserică din Eparhia Oradiei care se bucură de patronajul spiritual al unuia dintre Sfinții nou canonizați de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

La finele sfintei slujbe, Episcopul Oradiei a conferit Părintelui paroh Daniel-Cristian Purtan Ordinul eparhial „Episcop Roman Ciorogariu” pentru clerici, ca semn al recunoașterii și prețuirii eforturilor ctitoricești și pastoral-misionare desfășurate în slujirea acestei comunități euharistice.

În continuarea acestui moment festiv, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a subliniat valoarea extraordinară pe care evenimentul târnosirii bisericii o are în viața de har a unei enorii, lăcașul de cult devenind în mod solemn și oficial un înalt loc al sfințeniei și al sfințirii, consacrat Prezenței, lucrării și slujirii lui Dumnezeu pe pământ, de care se bucură nu doar ostenitorii și rugătorii de astăzi, ci mai ales generațiile care îi vor succeda, fiii și nepoții.

„Probabil că trebuia să încep prin a spune «dragi copii», pentru că lucrarea de astăzi, a Duhului Sfânt împreună cu noi, este pentru ei. De acum, biserica oferită de dumneavoastră lui Dumnezeu își va revărsa binecuvântările peste întreaga comunitate, ea fiind zidită mai ales pentru ei, cei care vin după noi. Așa cum cei de dinainte au împodobit toată țara cu biserici în care noi să putem fi chemați la credință, botezați, primind Pecetea Darului Duhului Sfânt, cuminecați cu Preacuratele Taine ale lui Hristos, apoi prin Taina Sfintei Cununii întemeind familii; venind, de asemenea, să ne plângem păcatele pentru a primi iertare în Taina Mărturisirii; pentru a ne ruga pentru tămăduirea bolilor în Taina Sfântului Maslu; pregătindu-ne astfel, până la urmă, pentru călătoria în veșnicie. Bucurându-ne de acestea, înțelegem că este și datoria generației noastre să oferim lui Dumnezeu și celor care vin după noi Case ale Prezenței lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor, locuri ale binecuvântării și păcii, ale iubirii și iertării, ale bucuriei sfinte în Lumina Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, Biruitorul morții, cu nădejdea neclintită că cel din urmă vrăjmaș al omului, moartea, a fost biruit prin Învierea Celui Întâi-Născut din morți. Este datoria fiecărei generații să lase ceva ziditor în urmă.”

De asemenea, Ierarhul a vorbit și despre ajutorul și binecuvântarea sporită care îi vor însoți pe credincioșii din Sântandrei prin mijlocirile noului sfânt ocrotitor al parohiei.

„Pe Sfântul Cuvios Arsenie de la Prislop, Sfântul Ardealului, l-ați primit, din Darul lui Dumnezeu astăzi, ca o surpriză a Duhului Sfânt. La noi în Eparhie este prima biserică ce îl primește ca ocrotitor. Sfântul Arsenie este un model de răbdare, de ascultare, de bună-cuviință și de smerenie. Cu toate că a fost prigonit, el nu s-a răzvrătit. A așteptat în tăcere, în rugăciune, în smerenie și și-a îndeplinit misiunea, odihnindu-i în Duhul Sfânt pe toți cei care îl căutau. Iar după ce a închis ochii, mulțimea pelerinilor de la mormântul Sfântului Părinte Arsenie este o puternică mărturie a puterii rugăciunilor unui om care și-a dedicat toată viața lui Hristos Cel Răstignit, fiind răstignit și el, la rândul său. Toată viața Cuviosului Arsenie, de la începutul prigoanei și până la închiderea ochilor, a fost o continuă răstignire, pe care a primit-o cu smerenie și demnitate. Și după ce a închis ochii, sufletul părintelui a fost primit de Cel Întâi-Născut din morți, dându-i darul pe care știm că îl au Sfinții, al facerii de minuni, pentru că Dumnezeu ascultă de prietenii Săi.”

În final, preotul paroh a adresat un cuvânt de recunoștință față de Chiriarhul Oradiei, mulțumindu-i pentru părinteasca purtare de grijă, pentru mijlocirea darului sfințirii și pentru distincția onorantă, precum și față de bunii credincioși încredințați spre păstorire, fără dragostea, sprijinul și ajutorul cărora înălțarea noului lăcaș de cult ar fi rămas un vis. Ca gest al prețuirii, părintele paroh a oferit Ierarhului în dar icoana Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Tot în ziua de 10 mai, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a fost prezent, alături de oficialități locale, județene și centrale, la ceremonia organizată în Piața Unirii din Oradea, cu prilejul serbării Zilei Independenței Naționale, Zilei Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial și Zilei Europei. Evenimentul a debutat cu un moment religios, slujba de Te Deum săvârșită de preotul militar Ionuț-Iuliu Jolța, aducând împreună dimensiunea spirituală și cea civică, în contextul evocării unor repere esențiale din istoria modernă a României.

Manifestarea a cuprins și omagierea Coroanei României, întrucât data de 10 mai amintește de încoronarea primului Rege al României, Carol I, moment fondator al statului român modern. Prin participarea sa, Ierarhul locului a evidențiat legătura indisolubilă dintre Biserică și neamul românesc, punând în lumină conlucrarea salutară dintre instituțiile fundamentale ale societății românești în slujirea idealurilor de unitate, demnitate și credință ale poporului român.

pr. Andi-Constantin Bacter