Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Slujire arhierească la Catedrala cu Soare a Oradiei Mari

Slujire arhierească la Catedrala cu Soare a Oradiei Mari

În Duminica a cincea după Pogorârea Sfântului Duh, 9 iulie 2023, când se face pomenirea Cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț, Chiriarhul cetății Oradiei, Preasfințitul Părinte Sofronie, a oficiat în Catedrala Episcopală „Învierea Domnului” din Oradea slujba duminicală a Utreniei și Dumnezeiasca Liturghie dimpreună cu soborul catedral.

Pericopa neotestamentară a vindecării demonizaților din ținutul Gadarei (Matei 8, 28-34) a fost fragmentul evanghelic care a constituit centrul meditației din Duminica aceasta. Îndată după evocarea pasajului mateian, Episcopul Oradiei a rostit un cuvânt de folos duhovnicesc, evidențiind învățăturile principale ale minunii hristice și analizând ecourile aferente produse în societatea gadarenilor, precum și aspectele de vie actualitate din zilele noastre cu privire la posesiunea și prezența demonice.

În partea de debut a cuvântării, Ierarhul a subliniat că pericopa de astăzi este una dintre cele mai spectaculoase și mai înfricoșătoare pericope evanghelice din toate cele care se citesc în cursul anului bisericesc la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, ilustrând o realitate pe cât de adevărată, pe atât de contestată și, tocmai de aceea, atât de respingătoare pentru omul contemporan. Este spectaculoasă pentru că este vorba despre vindecarea a doi oameni posedați de diavol. Spectaculoasă, pentru că îi vedem pe demoni înfricoșându-se, vorbind prin cei doi oameni posedați și recunoscându-L pe Domnul Iisus Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, întrucât demonii, care s-au răzvrătit împotriva Creatorului urmând în cădere îngerului mare, prințul întunericului ce voia să ia locul lui Dumnezeu,  n-aveau cum să nu se înspăimânte de Dumnezeu și de vederea Lui, căci știau că sunt vrednici de osândă. Dar, știind că Dumnezeu este bun, Îi cer îngăduință să intre în turma de porci. Domnul acceptă. Și demonii, în mișcarea lor haotică, îi înnebunesc pe porci într-un asemenea hal încât se aruncă în mare și se îneacă, făcând mare pagubă stăpânilor lor. Foarte plastică este descrierea realității spirituale pe care Evanghelia o face. De aceea este înfricoșătoare și spectaculoasă, pentru că ni se descoperă puterea duhurilor necurate, limitată totuși, care nu se poate compara cu atotputernicia lui Dumnezeu. Duhurile necurate au atâta putere câtă li se îngăduie de către Cel de Sus.

Pe lângă factorul de tremendum și fascinans, Ierarhul Oradiei a subliniat actualitatea mai mult sau mai puțin subtilă a intrării sub posesiunea celui rău a omului de astăzi, atât de ușor de reperat de omul duhonicesc care vede în libertinajul de astăzi o înrobire de bunăvoie față de cel rău. Mai mult decât acestea, pericopa este atât de actuală astăzi. Dacă avem măcar un dram de inteligență și dacă, din darul lui Dumnezeu și prin asceză, ajungem și la un grăunte de înțelepciune, putem să vedem cum și în lumea de astăzi gradul de posesiune demonică este îngrijorător asupra minții oamenilor și, vai, nu de puține ori, asupra inimilor. Căci inima este cea care vede și crede, a cărei inteligență nu poate fi pusă la îndoială, în timpurile recente chiar descoperindu-se prezența celulelor neuronale în țesuturile inimii. Aceasta arată că inima are o inteligență aparte, dar aici vorbim cu precădere nu doar despre inima de carne, ci despre cea duhovnicească, despre sufletul omului care poate să se întunece. Acolo unde demonii își fac loc, haosul se instalează – principalul simptom al prezenței diavolului în lume. Haosul. Anarhia. Lipsa de respect față de ierarhie și de buna așezare a lumii. Nu întâmplător, Mântuitorul nu cheamă la revoltă, ca un mesia eliberator dintr-o robie politică a poporului ales, ci vine ca să elibereze umanitatea întreagă din păcat. Nu ca să răstoarne orânduiri sau imperii. Când este momit cu banul dajdiei, El spune: „Dați cezarului ce este al cezarului”. Adică, vrea bani, taxe și impozite? Plătiți-le! Dar lui Dumnezeu dați-I ce este al Său, adică sufletul, pe care nicio stăpânire nu are dreptul să-l ceară! Sufletul trebuie să își mențină libertatea față de lume pentru ca să rămână în comuniune cu Dumnezeu - Dăruitorul libertății. Căci dacă sufletul își pierde libertatea, rupând comuniunea cu Dumnezeu, foarte ușor poate să ajungă sub stăpânirea duhurilor necurate.

În partea finală a predicii, Ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să ia aminte la pericolul care îi paște pe toți cei botezați, întrucât încă din pruncie am declarat război celui rău și tuturor forțelor întunericului, Cel întru Care am murit și am înviat prin Botez, Domnul Iisus Hristos, fiind Stăpânitorul celor de Sus, al celor de jos și al celor de dedesubt Care ne asigură biruința numai prin El și Biserica Sa, iar nu prin noi înșine. Dragii mei, cu duhurile necurate nu intri în dialog! Nu te iei la trântă! Pentru că acolo este un haos spiritual care ne depășește. Pentru că nu avem măsura duhovnicească a Sfântului Antonie cel Mare, de pildă, din pustia Egiptului, pe care-l ispiteau cumplit diavolii și pe care i-a biruit. Duhurilor necurate le poruncești, nu vorbești cu ele, căci diavolii ascultă de cuvântul lui Dumnezeu și se înfricoșează. Și orice om botezat, având îmbrăcămintea lui Hristos, chiar dacă nu suntem conștienți, prin Taina Sfântului Botez ne-am îmbrăcat în Hristos, de Care se înfricoșează duhurile necurate. De aceea, dragii mei, simbolic, putem vedea în locuitorii cetății Gadarei lumea de astăzi care ne spune nouă, creștinilor,  cei ai lui Hristos, să ieșim și să plecăm din lume, așa cum Domnul s-a urcat în corabie și a plecat în cetatea Sa, cum ne spune textul. Așadar, dragii mei, să ne adunăm în jurul Domnului Iisus Hristos și să intrăm cu El în corabie. Și ce este Corabia aceasta? Sfânta Biserică. Ne adunăm în Sfânta Biserică și mergem în Cetatea Lui, în Cetatea Domnului, adică în Împărăția cerurilor, prin Biserică, care ne este maică, scut și ocrotitoare, pe valurile lumii, pe valurile mării vieții, spre Cetatea lui Dumnezeu, Ierusalimul cel ceresc, viața cea veșnică a tuturor celor care cred și mărturisesc Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, prin Care nu mai murim, ci ne mutăm și prin moarte la viață, la Viața cea veșnică a Împărăției Sale.

În cadrul dumnezeieștii slujbe, Preasfințitul Părinte Sofronie al Oradiei l-a hirotonit întru preot pe diaconul Teodor-Cosmin Costaș și l-a hirotesit întru duhovnic spre a sluji Parohia Surduc din Protopopiatul Oradea.