În Duminica a doua după Paşti, a Sfântului Apostol Toma, 5 mai 2019, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească, în sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în Catedrala Episcopală Învierea Domnului şi Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei din Oradea, în prezenţa a numeroşi credincioşi din urbea de pe malurile Crişului Repede.

În predica rostită după citirea pericopei evanghelice de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, Întâistătătorul Eparhiei Oradiei a subliniat că prezenţa Mântuitorului Iisus Hristos Cel Înviat în mijlocul Ucenicilor Săi, intrând prin uşile încuiate în casa în care erau adunaţi aceştia, şi încredinţarea Apostolului Toma că El este, atestă realitatea Învierii Domnului Hristos din morţi şi îi transformă pe Sfinţii Apostoli în martori ai Învierii Sale:

„Duminica a doua după Paști este închinată unui eveniment special care a avut loc după opt zile de la Învierea Domnului, în ziua cea dintâi a săptămânii, Duminica, anume încredințarea Sfântului Apostol Toma cu privire la realitatea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, când Toma mărturisește, căzând înaintea Sa, că El este Domnul și Dumnezeul său. Iar apoi, Mântuitorul Înviat rostește celebrele cuvinte: «Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut!» Acesta este un cuvânt adresat tuturor celor care aveau să creadă în Domnul Iisus Hristos prin propovăduirea apostolică, și anume tuturor generațiilor de creștini, până la sfârșitul veacurilor. Astfel, Domnul ne fericește pe toți cei care credem în El, deși nu am văzut cu ochii noștri arătările Domnului după Înviere, vreme de patruzeci de zile, până la Înălțarea Sa la cer.”

„Credința noastră în Domnul Iisus Hristos este mântuirea noastră, pentru că El este Mântuitorul Care ne izbăvește pe noi din toate neputințele, dar mai ales din moarte. Aceasta s-a vădit încă de la prima generație de creștini, de la Sfinții Apostoli, care au primit, cum am ascultat din Evanghelia ce s-a citit, Duh Sfânt. Duhul Sfânt a venit asupra Apostolilor și în mod vădit, sub formă de limbi de foc la Rusalii, iar ei au început să propovăduiască și așa s-a întemeiat Biserica, prin botezul primelor mii de credincioși care au devenit creștini.”

„Biserica, necontenit, din vremea Sfinților Apostoli, de la întemeierea ei și până când Domnul Iisus Hristos Se va întoarce, în numele Domnului și cu puterea Lui, prin lucrarea harului Duhului Sfânt, săvârșește vindecări, aduce pace și binecuvântare. De aceea, lucrarea și misiunea Bisericii în lume, la fel ca în timpul Sfinților Apostoli, și astăzi deranjează duhurile necurate și uneltele lor, care  au încercat, de-a lungul vremii, și încearcă și astăzi să marginalizeze, să umilească și să prigonească Biserica, generație după generație de creștini suferind prigoane din partea puternicilor lumii acesteia, lăsând un nor mare de martiri ai credinței creștine, cum sunt și Sfânta Mare Muceniță Irina sau Sfântul Cuvios Mucenic Efrem cel Nou, pe care astăzi îi pomenim.”

„Biserica dintotdeauna a dăruit pace lumii și vindecare oamenilor. Biserica întotdeauna, prin martirii ei, a mărturisit credința cea adevărată și de aceea toate prigonirile din lume nu au putut să înfrângă Biserica, nu au putut să îi învingă pe creștini, nu au putut stârpi credința și opri misiunea sfântă a Bisericii de mântuire a oamenilor. Nu a putut fi oprită lucrarea Duhului Sfânt de iertare a păcatelor oamenilor care doresc lucrul acesta și, bineînțeles, nici pe cea de ținere a păcatelor celor care se încrâncenează și se învârtoșează și întorc spatele lui Dumnezeu. Misiunea Bisericii niciodată nu va putea fi înfrântă și ceea ce Biserica face, gratuit, pentru toți oamenii, va continua să se înfăptuiască. Dincolo de orice încercare de marginalizare, dincolo de orice prigoniri, de orice defăimare, Biserica merge înainte, Duhul Sfânt lucrează, dăruind iertare, vindecare, mângâiere, pace în sufletele oamenilor și pace peste lume.”

Dreptmăritorii creștini prezenți la sfintele slujbe la Catedrala Episcopală Învierea Domnului din Oradea au avut binecuvântarea de a se închina la racla din tezaurul catedralei ce adăpostește părticele din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichei, Făcătorul de minuni și ale Sfântului Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei.