După două săptămâni de la vizita anterioară a Întâistătătorului Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei la Parohia Oradea-Centrală, Biserica cu Lună, în Duminica a douăzeci și noua după Pogorârea Sfântului Duh, 17 ianuarie 2021, când Biserica noastră face pomenirea Sfântului și Marelui Antonie, începătorul vieții călugărești, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a vizitat din nou comunitatea creștin ortodoxă a acestei enorii, slujind Dumnezeiasca Liturghie și propovăduind cuvântul Domnului Hristos.

În Duminica aceasta, în care textul Sfintei Evanghelii ne pune înaintea ochilor inimii întâmplarea minunată a celor zece leproși vindecați de Domnul nostru Iisus Hristos (Luca 17, 12 – 19), Preasfinția Sa le-a vorbit credincioșilor despre importanța înțelegerii duhovnicești a acestei pericope scripturistice. Învățătura profundă a acestui text trece dincolo de relatarea faptică a acestuia, în litera scripturii ascunzându-se mesajul discret al lui Dumnezeu către omenirea șubrezită de păcat.

Ierarhul Oradiei a explicat simbolismul celor zece leproși, tâlcuind că prezența lor înaintea Mântuitorului Hristos recapitulează întreaga umanitate, aflată nu doar sub lepra care degradează cumplit trupul, ci desfigurată de lepra diavolească a căderii spirituale. Așadar, suntem îndemnați nu doar la o înțelegere epidermică a acestui text, ci înălțându-ne mintea, trebuie să vedem stricăciunea care a intrat în firea omenească. Maladia interiorității umane are consecințe dramatice și globale, ea răsfrângându-se asupra întregii creații, căci omul, încununarea lucrării creatoare a Domnului, a fost pus ca iconom al acesteia. Alungarea din rai a strămoșilor noștri a însemnat izgonirea în valea plângerii, unde este multă boală și suferință, aducătoare de moarte. Bolnav este aerul pe care îl respirăm, atât de poluat și îmbolnăvitor. Bolnavă este apa pe care o bem, poluată și infectată prin atâtea deversări de dejecții în apele curgătoare, încât este o minune cum nu sunt răvășite organismele noastre de mai multe boli. Bolnavă este mâncarea pe care o consumăm, atât de degradată fiind natura încât și prin aceasta ne vine boala. Bolnave sunt trupurile noastre, dar mai ales bolnave, de boli nevăzute și la fel de înfricoșătoare ca lepra, sunt sufletele.

„Mânând la adânc”, vom putea să pătrundem registrul bidimensional pe care ni-l înfățișează această pericopă. Preasfinția Sa condiționează dobândirea acestor lentile epistemologice de asumarea și recunoașterea propriei stări leproase a sufletului, un demers care constituie și primul pas spre vindecare. Tămăduirea celor zece leproși nu este o intervenție care atinge doar trupul, ci este o restaurare holistică a întregii firi omenești. În pericopa evanghelică pe care am ascultat-o, nu regăsim doar dimensiunea orizontală, care ne descoperă starea de boală a lumii și a omului, ci se arată în chip minunat dimensiunea verticală a ajutorului lui Dumnezeu, Cel ce răspunde suferinței umane. În mod tainic ei se vindecă pe drumul spre preoți, așa cum ne vindecă și pe noi, de răutățile și de neputințele noastre, pe drumul vieții. Dumnezeu dorește nu doar vindecarea noastră, ci și mântuirea noastră. Cel care se întoarce, samarineanul recunoscător, nu doar că este vindecat, ci este și mântuit: „Ridică-te și du-te, credința ta te-a mântuit!”.

Îndemnul final pe care Preasfințitul Părinte Sofronie l-a oferit credincioșilor prezenți evocă meditația profundă a Părintelui Teofil Părăian, care, la rândul său, cita pe Episcopul François de Sales, unul din preferații marelui duhovnic. Lucrul pe care îl faci în viața ta, așa să îl faci ca și cum ar fi ultimul lucru din viața ta și singurul prin care te poți mântui. Eu cred că dacă am căuta să împlinim în viața noastră puținele cuvinte tocmai rostite, lumea noastră ar arăta altfel. Noi am arăta altfel. Viața noastră s-ar schimba și suferința pământului ar fi mult mai puțină. Această exhortație cuprinde în ea atât prudența unei minți limpezi, trezvia creștină, cât și asumarea continuă și prezentă a unei recunoștințe vii și active, o recunoștință înălțată către Dumnezeu pentru fiecare clipă de viață oferită ca dar al marii Sale milostiviri.

Dacă în urmă cu două Duminici vizita pastorală a Preasfințitului Părinte Sofronie a avut ca punct culminant instalarea unui nou preot slujitor la altarul acestui sfânt lăcaș, Preacucernicul Părinte Vicar Radu Valer Rus, de data aceasta, Episcopul Oradiei le-a prezentat credincioșilor pe Preacucernicul Părinte Adrian Dumitru Caba, consilier pentru cimitire, monumente și servicii funerare la Centrul Eparhial, în calitatea sa de proaspăt slujitor al aceluiași altar. Ocuparea acestui post de către Părintele Adrian Dumitru Caba vine în urma trecerii la Domnul a Preacucernicului Părinte Liviu Gheorghe Ungur, care a fost preot coslujitor al Bisericii cu Lună din anul 1985 până în octombrie 2020.

Ceremonia de instalare a noului preot slujitor a avut loc la sfârșitul programului liturgic. Astfel, Preasfințitul Părinte Sofronie a oferit Părintelui Adrian însemnele recapitulatoare și actualizatoare ale autorității sacramentale a preoției, Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și cheile lăcașului de cult. În cele ce au urmat, Preacucernicul Părinte Teodor Cristea, parohul bisericii, a rostit un cuvânt de mulțumire adresat Chiriarhului locului și un gând de bun venit noului frate în slujire, amintind frumoasa relație care-l leagă de Părintele Adrian și aportul duhovnicesc deosebit pe care acesta îl va aduce în lucrarea pastoral-misionară amplă a Bisericii cu Lună.

Apoi, Părintele Adrian a rostit un emoționant cuvânt de mulțumire prin care și-a manifestat recunoștința față de purtarea de grijă a lui Dumnezeu și un cuvânt de recunoștință îndreptat către Episcopul Oradiei, pentru încrederea acordată în decursul celor aproape paisprezece ani de împreună-slujire la Centrul Eparhial al Episcopiei noastre. Noul slujitor i-a încredințat pe bunii credincioși de rugăciunea și jertfelnicia pe care o va practica cu timp și fără de timp, rugându-i pe aceștia ca, la rândul lor, să pomenească în rugăciunile lor pe toți slujitorii Bisericii cu Lună, pentru că numai într-un astfel de dialog al inimilor înălțate către Dumnezeu se poate realiza o lucrare duhovnicească bine plăcută Lui.

La final, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt ocazional călduros prin care i-a asigurat pe credincioși de vrednicia noului părinte slujitor. Prin instalarea Părintelui Adrian, consilierul eparhial pentru cimitire, monumente și servicii funerare, se va resimți o înnoire a rugăciunii la Biserica cu Lună, acesta având darul rugăciunii stăruitoare și inima aprinsă după dorul de Dumnezeu. Ca o confirmare providențială a alegerii potrivite, Preasfinția Sa a adus aminte credincioșilor că Sfântul Sinod al Patriarhiei a declarat anul 2021 ca fiind Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor. Astfel, sub egida acestui an binecuvântat, prezența Părintelui Adrian constituie și un omagiu adus Întâistătătorilor Eparhiei Oradiei care își dorm somnul de veci în Biserica cu Lună, necropola închinată Ierarhilor Oradiei.

Andi Constantin Bacter