Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Târnosirea bisericii parohiale din filia Topa de Jos a Parohiei Cornișești

Târnosirea bisericii parohiale din filia Topa de Jos a Parohiei Cornișești

În Duminica a nouăsprezecea după Rusalii, 2 octombrie 2022, biserica cea nouă a filiei Topa de Jos a Parohiei Cornișești, Protopopiatul Beiuș, s-a aflat în alese straie de sărbătoare, căci a sosit vremea afierosirii, ziua târnosirii, ziua în care, prin mijlocirea rugăciunilor înălțate de Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, lăcașul de închinare al oamenilor a devenit darul lui Dumnezeu pentru comunitatea dreptmăritoare.

În prima parte a dimineții a fost oficiată Dumnezeiasca Liturghie, în cadrul căreia s-a dat citire extraordinarei pericope evanghelice a iubirii vrăjmașilor, fragment redat din corpusul învățăturilor propovăduite de Domnul Hristos în Predica de pe Munte, în relatarea lucană (Luca 6, 31-36). Îndată după Sfânta Liturghie, a urmat slujba de târnosire a bisericii, care, după rânduiala ortodoxă, a început din afara lăcașului, binecuvântând și sfințind cu agheasmă și cu Sfântul și Marele Mir zidurile, apoi, intrând în biserică, Sfântul Altar, pictura bisericii și catapeteasma, după ce, în prealabil, Sfânta Masă a fost curățată, frumos înmiresmată cu apă de trandafiri, miruită, pecetluită și străjuită prin așezarea Sfintelor moaște de Martiri, Epictet și Astion de la Halmyris. Bisericii celei noi i-a fost oferit, pe lângă hramul vechii biserici – Adormirea Maicii Domnului –, un nou hram, Acoperământul Maicii Domnului, pe care Biserica noastră l-a prăznuit în urmă cu o zi.

La sfârșitul slujbei de sfințire a noii biserici, Preasfințitul Părinte Sofronie l-a hirotesit pe preotul paroh Valentin Trip întru iconom.

În încheierea programului liturgic, Chiriarhul Oradiei celei Mari a rostit un cuvânt de folos duhovnicesc, aducând în atenția credincioșilor binecuvântarea cerească ce s-a revărsat peste toți credincioșii prezenți prin slujba de sfințire a noii biserici și prin primirea ca ocrotitoare și protectoare pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, a cărui Acoperământ haric învăluie întreg satul.

În partea de început a predicii, Preasfinția Sa a tâlcuit ziua de astăzi ca fiind un manifest al evlaviei și al încredințării tuturor celor prezenți și care vor frecventa biserica în brațele cele ocrotitoare ale Preasfântei Născătoare de Dumnezeu. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, prin așezarea hramului Acoperământului Maicii Domnului, devine o dată în plus ocrotitoare a acestei sfinte biserici. Astfel, ne așezăm și noi, cu smerenie și cu umilință, cu puterile noastre slabe, toată viața noastră înaintea Preasfintei Fecioare, Născătoarea de Dumnezeu, cerând ca pentru mijlocirile, prin rugăciunile ei și prin, așa cum frumos spunem în bătrâna limbă liturgică românească, solirile ei să dobândim de la Fiul ei mântuirea sufletelor noastre. De aceea, avem nevoie de Acoperământul și de slujirea ei nepământească, ca solitoare și ca „ambasador” al nostru, al celor din veacul acesta înstrăinat, așa cum a fost întotdeauna în istoria Bisericii. Din toate acestea putem să înțelegem că Dumnezeu ne-a făcut astăzi un mare dar, tuturor, nu doar celor de aici, de față, ci prin venirea Lui tainică, nevăzută, în mijlocul nostru, am primit ceea ce am mărturisit cu puține cuvinte, departe, însă, de a reda frumusețea și splendoarea iubirii Sale de oameni: „Această casă Tatăl a zidit, Fiul a întărit – Cum? Prin sângele Lui vărsat pe Golgota, care este temeiul mărturisirii credinței Martirilor care cu prețul vieții lor au murit pentru Hristos –, Duhul Sfânt a înnoit, o a luminat – adică a umplut-o de Lumină, de Lumina cea netrecătoare, Lumina lui Hristos care nu apune și care luminează tuturor – și a sfințit sufletele noastre!”. Iubiții mei, astăzi, am primit, așadar, darul sfințeniei, pe măsura în care noi suntem pregătiți să-l primim!

Așa cum Maica Domnului, în urmă cu mai bine de un mileniu, s-a arătat în biserica dreptmăritoare din Vlaherne, asemenea și în biserica filiei Topa de Jos, soborul slujitor s-a rugat ca Preasfânta Fecioară să învăluie cu Acoperământul harului ei nu doar pe cei prezenți, ci întreaga lume care are nevoie de ocrotire și de luminare. Cu toții suntem fiii duhovnicești ai Maicii Domnului și așa cum ea a fost văzută odinioară la Constantinopol, în cartierul vlahilor, Vlaherne, în cupola bisericii apărută în mod tainic, cu mâinile ridicate în rugăciune, cum a văzut-o Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, rugându-se pentru popor, întinzându-și Acoperământul ei peste biserică, tot așa am rugat-o și noi, astăzi, ca să își întindă Sfântul ei Acoperământ, Pocrovul – cum se spunea în vechea noastră limbă liturgică cu influențe slavone – sau Protecția, cum se spune astăzi în limbile moderne. La câtă vărsare de sânge, la cât de multe amenințări cu moartea și cu stingerea vieții pe pământ suntem nevoiți să fim martori, înțelegem că lumea întreagă are nevoie de Acoperământul Maicii Domnului. Numai că nu trebuie să uităm faptul că nu acelora ce li se pare că dețin puterea, cu adevărat dețin puterea, căci ei slujesc prințului întunericului, al veacului acesta înstrăinat și apostat. Ultimul cuvânt, însă, Alfa și Omega, așa cum am însemnat de o parte și de cealaltă a Crucii Mântuitorului în Sfântul Altar, Cel dintâi și Cel din urmă este Dumnezeu, El are ultimul cuvânt!

Ierarhul Oradiei i-a mai învățat pe credincioși că mijlocirile și solirile Preasfintei Fecioare Maria nu se limitează doar la lumea aceasta pământească, la nevoile imediate ale omului, ci într-ajutorarea ei o vom simți și la judecata cea de pe urmă, când va îndrăzni înaintea Fiului ei, Mântuitorul și Judecătorul lumii, îmblânzind mânia cea pornită cu dreptate asupra noastră, când solzii necunoașterii și ai împietririi sufletești vor cădea de pe ochii noștri. Maica Domnului este solul nostru cel dintâi în Curțile Domnului, înaintea Tronului Judecății, Înfricoșătorul Scaun de Judecată al lui Hristos, înaintea căruia ne rugăm cu stăruință și la Sfânta Liturghie și la Laudele Bisericii ca să avem cuvânt bun, răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos, când viața noastră trăită în păcate și în egoism, în indiferență față de suferința aproapelui și față de pătimirile lumii se va arăta înaintea întregului Univers, priveliște făcându-se Îngerilor și oamenilor, într-o spectaculoasă înfățișare a istoriei umanității; nu așa cum o cosmetizăm noi, cum puternicii lumii dictează și înfăptuiesc istoria, iar apoi cronicii și istoriografii redau întocmai, după pretențiile lumii acesteia, varianta lor a istoriei umanității. Nu ceea ce învățăm la școală și din manuale, ci așa cum este viața reală, autentică, fără fard și cosmetizare, fără vopsea și fără mască a întregii umanități, de la Adam și până la ultimul care se va naște din femeie. Atunci vom vedea cu adevărat cine suntem, iar în astfel de momente solemne, de-o spectaculozitate extremă, noi păcătoșii vom vedea chiar și păcatele noastre de care nu suntem conștienți și vom înțelege cum păcatul a intrat în viața omului prin căderea lui Adam și cum doar o minune a putut să ne scape din moartea venită ca plată a păcatului. Minunea este că Dumnezeu așa de mult a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca să nimicească cu moartea Sa moartea noastră și prin nimicirea morții noastre, moartea Creației!

În cele ce au urmat, Părintele Marian-Vasile Popa, Protopopul Beiușului, a rostit o alocuțiune festivă, urând Ierarhului Oradiei bun venit pe meleagurile Țării Beiușului și mulțumindu-i pentru bucuria duhovnicească de a binecuvânta și sfinți biserica enoriașilor acestei filii, oameni harnici și iubitori ai casei lui Dumnezeu.

Apoi, Părintele paroh Valentin Trip a mulțumit Chiriarhului locului pentru frumoasa slujire, pentru distincția acordată și pentru darul ceresc făcut credincioșilor încredințați spre păstorire, un moment istoric pentru satul Topa de Jos, de înnoire sufletească, căci vechea biserică a comunității era neîncăpătoare și se afla într-un stadiu avansat de degradare, ea fiind translatată din localitatea Câmpani de Pomezeu în urmă cu mai bine de o sută șaizeci de ani de către un strămoș al actualului epitrop al bisericii.

Ierarhul cetății orădene a mulțumit antevorbitorilor pentru frumoasele cuvinte, felicitându-i pe toți cei prezenți, autorități centrale și locale și bunii credincioși ai enoriei, pentru munca și energia investite în ridicarea și înfrumusețarea unei case a lui Dumnezeu pe acest pământ. De asemenea, Preasfinția Sa a oferit diplome de apreciere pentru credincioșii și oamenii de bine care s-au implicat în mod decisiv în lucrările de edificare a sfântului lăcaș. Totodată, Episcopul Oradiei a primit din partea unui vrednic fiu al satului, domnul Valer Trip, membru în Adunarea Eparhială a Episcopiei Oradiei și delegat al acesteia în Adunarea Națională Bisericească, o icoană cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu cu Pruncul Iisus.

Pr. Andi-Constantin Bacter