Data de 30 noiembrie a fiecărui an prilejuiește simțăminte și trăiri cu totul speciale în sufletele românilor, fiind un răstimp binecuvântat, un veritabil „Pesach” al neamului nostru, o zi pascală, a trecerii neamului românesc – aflat încă în procesul de cristalizare a identității etnice – de la bâjbâiala printre zeități închipuite și practici păgâne, la credința creștină, venită nouă prin propovăduirea apostolică în ținuturile dobrogene a celui întâi chemat la apostolat de către Domnul nostru Iisus Hristos, Sfântul Andrei din Betsaida Galileii, Ocrotitorul României.

Zi mare de praznic a fost și anul acesta la biserica Sfântului Apostol Andrei și a Duminicii Sfinților Români din cetatea Oradiei Mari, miercuri, 30 noiembrie 2022, când Preasfințitul Părinte Sofronie, Arhipăstorul meleagurilor bihorene, a oficiat Sfânta Liturghie din ziua de hram, alături de un frumos sobor de preoți și diaconi. Cu această ocazie sărbătorească, în prefața dumnezeieștii slujbe, Ierarhul Oradiei a săvârșit slujba de resfințire a altarului de la demisolul bisericii închinate Ocrotitorului României, altar afierosit soborului Sfinților Români, urmând ca liturghisirea să se desfășoare la altarul principal al sfântului lăcaș, cu ocazia hramului.

După citirea fragmentului evanghelic (Ioan 1, 35-51), care ne-a readus aminte de momentele aurorale ale coagulării colegiului apostolic ce avea să-L propovăduiască pe Domnul Hristos în lumea largă, Chiriarhul locului a ținut un cuvânt de folos duhovnicesc în cadrul căruia a fost elogiată lucrarea misionară extraordinară a Sfântului Apostol Andrei, de care a avut binecuvântarea să se bucure din plin și neamul nostru românesc, care a oferit Bisericii lui Hristos cete nenumărate de sfinți și oameni cu frica lui Dumnezeu.

În debutul cuvântării, Preasfinția Sa a adus în atenția credincioșilor momentul de după evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt, când Ucenicii Domnului au decis, trăgând la sorți, locurile unde Îl vor face cunoscut pe Cel răstignit, înviat și înălțat la ceruri. Îndemnați fiind de Duhul Sfânt, Apostolii au ales să meargă să propovăduiască Vestea cea Bună a mântuirii la toate semințiile pământului. Sfântului Apostol Andrei i-a revenit propovăduirea Evangheliei mântuirii în pământurile începând de la porțile Europei, în cetatea Bizanțului, smerită la vremea propovăduirii, care avea să devină rectitorită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, Constantinopolul, Sfântul Andrei fiind și Părintele Bisericii Noii Rome, și continuând cu propovăduirea în întreaga Sciție, nu doar în Sciția Mică, în Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi din cuprinsul țării noastre, devenind astfel Ocrotitorul României, ajungând până în Sciția cea Mare, în nordul Mării Negre, în zona cetăților și coloniilor grecești care se aflau acolo, la fel ca și în Sciția Mică, unde știm de marile și cinstitele orașe Tomis, Histria, Callatis, Durostorum, Noviodunum, Halmyris și până la Herson, mai cunoscut în zilele noastre datorită împrejurărilor triste la care suntem martori. Sfântul Andrei a vestit cuvântul lui Dumnezeu tuturor popoarelor pe care le-a întâlnit, iudei, elini, romani, daci și sciți, care atât de multă putere a avut în sufletele oamenilor încât semințele predicii apostolice au rodit bogat, iar neamul nostru este unul din aceste roade!

Bucuria de a fi aleși ca următori nemijlociți ai credinței apostolice este copleșitoare, însă bucuria încredințării trebuie să aducă rod la rândul ei, motiv pentru care bucuria este însoțită în chip nedespărțit de responsabilitatea imperioasă de a continua misiunea kerigmatică, împlinită și predată de bărbații apostolici. Din mila lui Dumnezeu, pentru noi, cei care trăim în aceste locuri, moștenirea apostolică este foarte valoroasă, dar totodată înseamnă o și mai mare responsabilitate pentru viața noastră, pentru comportamentul și misiunea cu care suntem datori, cu atât mai mult cu cât lumea de astăzi are atât de mare nevoie, mai mult ca oricând, datorită înmulțirii răutăților, de nădejdea mântuirii, de pace și de echilibru, toate acestea fiind darurile lui Dumnezeu! Propovăduirea apostolică a rodit bogat, într-adevăr, dovadă fiind mulțimea Sfinților care au odrăslit în pământul românesc sau care, venind aici, au găsit un tărâm prielnic, viețuind după Hristos, astfel împodobind Biserica lui Hristos din România cu multă sfințenie și dar de rugăciune înmulțită și îndelungată pentru mântuirea întregului popor al lui Dumnezeu, nu doar de la noi din țară, ci din toată lumea!

Chiriarhul Oradiei i-a însuflețit pe cei prezenți să ducă mai departe această făclie a credinței dreptmăritoare, aprinsă de Sfântul Apostol Andrei în urmă cu aproape două mii de ani, propovăduind pe Cel înviat, Învierea și Împărăția cerurilor, care „este la uși”, unor generații împotmolite în desișul duhului lumii. Mântuitorul Iisus Hristos  a spus-o răspicat celor pe care i-a chemat ca să-I fie martori ai Învierii Sale, care au mărturisit atât de puternic încât și noi credem cu putere și mărturisim prin predica apostolică, cât de mult îl iubește Dumnezeu pe om și cum îl cheamă de la întuneric la lumină, de la moarte la viață, dar și cum, prin moartea pe Cruce și Învierea Fiului lui Dumnezeu, nu mai este loc între noi pentru altceva, decât pentru vestirea Evangheliei păcii! Când spun „noi”, mă refer la creștini, care avem datoria apostolică de a merge în lume să vestim Evanghelia la toată făptura, adică la semenii noștri de astăzi, atât de risipiți de prea multa minciună care se răspândește pe toate căile!

Concluzionând, Preasfinția Sa a evidențiat faptul că izvorul revigorării și dinamizării misiunii Bisericii, cler și credincioși, îl găsim în misiunea excepțională a Apostolilor, prin care și noi putem să schimbăm fața lumii, așa cum au făcut-o ei, în deplină conlucrare cu harul lui Dumnezeu care i-a înrâurit.  Astfel, recursul nostru trebuie să fie permanent la predica apostolică, inspirată din predica Domnului nostru Iisus Hristos, începând cu Predica de pe munte, continuând cu tot ceea ce a făcut luând toată boala și suferința din popor și până la Predica supremă, adică la moartea pe Cruce a Celui fără de păcat, pentru ca prin Sângele Său cel scump să fim curățați de toate păcatele noastre! Aceasta a făcut-o și Apostolul Andrei și suntem chemați și noi să facem! Să vestim că Dumnezeu nu a obosit! Să vestim că Dumnezeu ne iubește în continuare, chiar dacă noi nu-L mai iubim! Să vestim că Dumnezeu nu Se plictisește de prostiile și de neputințele, de neajunsurile și suferințele noastre, ci ne ajută mereu și ne cheamă la mântuire pe toți! Să înțelegem că deși noi ne-am săturat de toate, Dumnezeu nu S-a săturat de noi, ci ne iubește, ne așteaptă și încă mai este timp și cale de întoarcere, până nu va fi prea târziu.

Nu în ultimul rând, Chiriarhul a adresat urări de mulți și binecuvântați ani tuturor celor care poartă numele Sfântului Apostol Andrei, tuturor enoriașilor care calcă pragul acestei frumoase biserici orădene și tuturor creștinilor care se bucură împreună cu noi în cinstea pe care o aducem acestui măreț bărbat apostolic.

   La finele Sfintei Liturghii, Ierarhul a sfințit „coliva Sfântului Andrei” și a rostit îndătinata rugăciune de mulțumire și de binecuvântare pe care clerul dreptmăritor al neamului românesc o aduce în astfel de prilejuri de omagiere a identității noastre spirituale și naționale.

După încheierea programului liturgic, Părintele paroh Vasile Bota, vicar onorar, a adus cuvânt de mulțumire Episcopului Oradiei pentru sporirea bucuriei sărbătorii de hram a parohiei și pentru lucrarea sfințitoare împlinită la paraclisul de la demisolul lăcașului de cult. Preotul paroh a mai evocat amintirea primei vizite a Preasfințitului Părinte Sofronie la biserica parohială, în urmă cu douăzeci de ani, la ceasul vecerniei, când Preasfinția Sa – pe atunci Episcopul Ortodox Român al Ungariei – era prezent la Oradea cu ocazia sfințirii capelei Sfântului Teodor Studitul a Facultății de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din Oradea de către Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist al României. Ca semn al recunoștinței, părintele paroh a oferit Ierarhului o icoană cu Sfântul Apostol Andrei.

În încheiere, Episcopul Oradiei a ținut o alocuțiune festivă, aducând cuvinte de felicitare tuturor celor prezenți cu ocazia sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României și al acestei biserici, felicitându-i pentru frumoasa icoană a comuniunii euharistice pe care întreaga enorie o închipuie și pentru pilduitoarea misiune pe care o desfășoară în folosul duhovnicesc al neamului nostru dreptmăritor.

Pr. Andi-Constantin Bacter