Locaţia curentă este: Prima pagină / Știri / Pomenirea eroului național Avram Iancu în parohia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Oradea

Pomenirea eroului național Avram Iancu în parohia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Oradea

În fiecare an, la data de 24 iunie, în cuprinsul perioadei de post închinate Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Biserica noastră face pomenirea solemnă a Nașterii Sfântului Ioan Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului nostru Iisus Hristos, cel care a pregătit calea Domnului și care a tresăltat la întâlnirea cu Domnul Hristos încă din pântecele maicii sale.

Cu acest prilej, anul acesta, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a efectuat o vizită pastorală în parohia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Oradea, slujind Dumnezeieasca Liturghie și propovăduind cuvântul Evangheliei Domnului Hristos. În cadrul Sfintei Liturghii, la momentul liturgic corespunzător, Chiriarhul locului a hirotonit în treapta slujirii diaconale pe teologul Gabriel Alin Leghezeu, pe seama bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena din satul Călătani, protopopiatul Oradea.

De asemenea, îndată după Dumnezeieasca Liturghie, urmând unei vechi tradiții locale, Preasfinția Sa a oficiat slujba parastasului pentru eroul național, Avram Iancu. S-a împământenit la această parohie ca, de sărbătoarea nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, să fie pomenit „Crăișorul munților”, al cărui bust se află în proximitatea bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Oradea.

În cuvântul de învățătură Ierarhul le-a vorbit credincioșilor despre semnificațiile spirituale și naționale deosebite pe care această sărbătoare le are în poporul nostru.

În partea de început a predicii, Chiriarhul Oradiei a explicat străvechimea Sânzienelor în istoria poporului nostru, tradiția creștină fiind cea care a transfigurat toată existența de până atunci a poporului, până în cele mai mici detalii. Este zi de sfântă și mare sărbătoare în Sfânta noastră Biserică. Această sărbătoare deține o numire străveche în poporul nostru, fiind numită „Sărbătoarea Sânzienelor” sau „Sânzienele”. Nu este vorba despre o sfântă, Sânziana, ci despre Sfântul Ioan Înaintemergătorul, căruia i se mai spunea în vechea limbă românească și „Sân Ion”. Această denumire a intrat dinainte de vremea creștină în cultura noastră populară, iar reverberațiile ei se resimt până în ziua de astăzi. Doar că, prin încreștinarea poporului nostru, după ce și ultimele rămășițe păgâne ale înaintașilor noștri au fost încreștinate, tot ce avuseseră în tezaurul lor, până în momentul convertirii, a fost și el încreștinat. Prin urmare, ceea ce a fost cândva o tradiție păgână a devenit o frumoasă tradiție creștină. 

Într-adevăr, este foarte importantă această prăznuire, a celui mai mare om născut din femeie, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, însă pentru românii de pe aceste meleaguri reverberațiile acestei sărbători sunt cu totul aparte. Ziua de astăzi are o deosebită importanță, nu doar pentru întreaga creștinătate, nu doar pentru Ortodoxie, nu doar pentru întreg neamul românesc, ci în special pentru românii din părțile apusene, românii din Ardeal, din Banat, din Crișana și Maramureș. Implicit, este o zi importantă pentru noi. Căci, așa cum ne spun mărturiile istorice, cele mai vechi lăcașuri de cult mănăstirești și episcopale, cu mari ranguri, au fost închinate Sfântului Ioan Botezătorul, în special praznicului de astăzi al Sânzienelor. De pildă, așa se face, că atunci când au venit maghiarii și au descălecat în Câmpia Panoniei, au aflat în părțile răsăritene ale Panoniei vechi voievodate românești, printre care și cel din părțile Banatului, unde exista o veche mănăstire bizantină, închinată Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, la Mureșana sau Morisena, Cenadul de astăzi.

Atât de pregnantă a fost evlavia poporului nostru din această parte a țării față de Sfântul Ioan Botezătorul, încât, în amintirea Sfântului Înaintemergător, străvechile noastre Catedrale i-au purtat numele. Memoria spirituală a poporului din aceste ținuturi a fost atât de influențată de Sfântul Ioan Botezătorul, încât au ales, în amintirea acelei vechi vlădicii și episcopii românești ortodoxe de la Cenad, hramul nașterii Sfântului Ioan Botezătorul pentru vechile lor catedrale episcopale ortodoxe. Așa se face, că străvechea Catedrală de la Caransebeș, din cimitirul unde sunt îngropați episcopii Caransebeșului, are hramul nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. La fel, vechea Catedrală Episcopală de la Arad are același hram. De asemenea, atunci când românii de la Budapesta și-au organizat parohia lor independentă de greci și de macedoromâni, au amenajat o capelă, într-una din clădirile curții Gojdu, unde au pus tot hramul Sânzienelor. Astfel, putem vedea firul istoriei noastre vechi, bisericești, cum se reînnoadă peste timp.

În încheierea cuvântului de învățătură, Chiriarhul locului a subliniat frumusețea tradițiilor pe care românii și le-au stabilit în strânsă legătură cu sărbătorile Bisericii, așa cum se întâmplă și în comunitatea credincioșilor din această enorie. Anul acesta, exact la două săptămâni după Ziua Eroilor, Înălțarea Domnului, de sărbătoarea Sânzienelor, am avut ocazia să facem și pomenirea eroului nostru național, care s-a jertfit pentru noi, pentru drepturile românității din Ardeal și în special ale românilor ortodocși, căci Avram Iancu a fost ortodox. De aici, toată prețuirea și cinstirea noastră pentru cel care a fost alintat cu mult drag de poporul nostru: „Crăișorul munților”.

Diac. Andi Constantin Bacter