Considerat unul dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult ale Oradiei, biserica închinată Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, și-a serbat hramul începând cu ajunul sărbătorii de la finele lunii lui Brumar, vineri, 29 noiembrie 2024, când soborul slujitor a oficiat slujba privegherii, urmată de o solemnă procesiune cu moaștele Sfântului Apostol Andrei, în prezența a sute de credincioși.

Ziua următoare, de sărbătoarea încreștinătorului neamului românesc, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în mijlocul acestei comunități dreptmăritoare de frunte a Eparhiei noastre, prilej cu care a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie în sobor de ieromonahi, preoți și diaconi și a propovăduit cuvântul Evangheliei Mântuitorului Hristos. Același cuvânt, neschimbat, asemenea unui ecou bimilenar preluat, în virtutea binecuvântatei succesiuni apostolice de care se bucură Biserica Ortodoxă Română, de la însuși unul dintre ucenicii Domnului, ba chiar de la cel întâi chemat, Sfântul Apostol Andrei.

După citirea pericopei evanghelice rânduite (Ioan 1, 35-51), Preasfințitul Părinte Sofronie a rostit un cuvânt de învățătură în care le-a vorbit credincioșilor despre binecuvântarea neprețuită a românilor, de a-l avea pe Sfântul Apostol Andrei ca încreștinător și ocrotitor, realitate istorică și duhovnicească ce ne îndeamnă la conștientizarea misiunii și responsabilității primite de la Dumnezeu, călcând pe urmele apostolice și martirice ale înaintașilor noștri și făcând din lumea aceasta o anticameră a Împărăției cerești, iar nu un paradis terestru.

În deschidere, Ierarhul le-a explicat credincioșilor înțelegerea hristocentrică a întregii Creații a lui Dumnezeu – Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt –, a cărei „cunună” este omul creat după Chipul Fiului, prin Care toate s-au făcut și Cel Care, prin Întruparea Sa, devine și Mântuitorul sau Salvatorul întregii umanități, ajunsă cu totul înstrăinată de împlinirea pentru care a fost creată. Pericopa evanghelică pe care am ascultat-o întărește tot ceea ce Biserica ne învață și ne propovăduiește, ceea ce Creștinismul face de două mii de ani. Tot cuvântul pe care l-ați ascultat, totul gravitează în jurul Celui Care este Centrul vieții noastre, Chipul Ipostasului Tatălui după Care noi, oamenii, am fost creați. Acesta, la „plinirea vremii”, vine și Se face Fiul Omului pentru ca să ne izbăvească pe noi din moarte. Totul gravitează în jurul lui Mesia, Care Se tâlcuiește „Hristos”. Tot cuvântul auzit din lecturile din Sfânta Scriptură a Noului Testament, ca și întreaga viață a Bisericii și întreaga viață a lumii și a cosmosului, gravitează în jurul lui Mesia, chiar dacă nu toată lumea este conștientă de realitatea aceasta extraordinară. Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu Care S-a înomenit și S-a făcut Fiul Omului pentru noi, oamenii, și a noastră mântuire. El, Mesia, este Centrul lumii, Piatra cea din capul unghiului, Mântuitorul lumii, Împăratul lui Israel, Împăratul Noului Israel, Împăratul lumii, Împăratul cosmosului! Singurul Care ne poate izbăvi din moarte. Nimeni în lumea aceasta nu-l poate elibera pe om de povara răutăților, decât Cel Care l-a eliberat pentru totdeauna de sub osânda morții. Și Acesta este Hristos! Toți ceilalți profeți mincinoși sunt falși Mesia! Nu există alt Mesia, decât antihristic! Singurul mesianism adevărat este cel al închinătorilor la Singurul și Adevăratul Dumnezeu, descoperit nouă prin dragostea Tatălui, Venirea în lume a Fiului Său și lucrarea tainică a Duhului Sfânt, pentru a fi aduși înapoi, în brațele Tatălui ceresc.

Încreștinarea venită poporului român prin propovăduirea Sfântului Apostol Andrei tocmai la această „schimbare a minții” ne îndeamnă, adică la pocăință, o modificare radicală, fundamentată pe Revelație, a felului în care ne raportăm la lume și la cele ale lumii, după pilda vieții întâiului chemat la apostolat și a miriadelor de mărturisitori pe care i-a zămislit cuvântul său evanghelic. Ce moștenire ne transmite Apostolul cel întâi chemat, Sfântul Andrei care a venit și a propovăduit celor de dinainte de noi, din ținuturile de la «Marea cea Mare» și de la Dunărea de Jos? Ce ne-a lăsat? Vestea cea Bună! Vestea că moartea a fost biruită! Ce a urmat predicii apostolice? Mărturisirea credinței, după convertire și botez. Au apărut Martirii, cei care s-au dus fără frică la moarte. Ei știau și credeau cu toată ființa lor că moartea a fost biruită. Pe mormintele lor, unde au fost așezate relicvele lor sfinte, s-au ridicat primele bazilici de pe pământul nostru. Epictet și Astion, Zotikos și Attalos, Kamasis și Filippos, Macrobiu și Gordian, Dasius și Emilian. Ce au făcut toți aceștia? L-au propovăduit pe Hristos! Care este moștenirea prețioasă? Aceea despre care vorbește Sfântul Pavel la încheierea fragmentului din Epistola către Corinteni pe care l-am ascultat adineaori: să le urmăm lor, să-i urmăm lui, cum și el Îi urmează lui Hristos. Urmând pildei apostolice și martirice, Îi urmăm lui Hristos. Urmarea lui Hristos presupune înțelegerea că aici în lume nu este paradisul, ci fericirea adevărată este cea veșnică, dăruită de Cel Care a biruit moartea. Aici, în lume, câtă vreme oamenii mor, nimeni n-ar trebui să aibă îndrăzneala, curajul sau nebunia să se propună ca salvator. Niciun om dăruit de Dumnezeu, să fie și daruri excepționale, nu poate aduce mântuirea și nu-l poate scăpa – nici el însuși nu poate să scape – de propria moarte. Cine propovăduiește altceva slujește duhului lui antihrist. Nu există decât Hristos, Singurul Care ne poate mântui. Restul sunt profeți mincinoși.

 La ectenia pentru cei adormiți, Episcopul Oradiei i-a pomenit pe ctitorii, consilierii și epitropii sfântului lăcaș, în frunte cu predecesorul de pie memorie al Preasfinției Sale, Episcopul Ioan Mihălțan.

În cadrul sfintei slujbe, Chiriarhul meleagurilor bihorene l-a promovat în treapta slujirii preoțești pe diaconul Lucian-Darius Stan și i-a oferit și hirotesia de duhovnic, urmând să-i păstorească pe credincioșii din Parohia Belejeni, Protopopiatul Beiuș. De asemenea, Ierarhul l-a hirotonit pe tânărul teolog Alexandru-Nicolae Popa-Bota întru diacon pe seama bisericii „Înălțarea Sfintei Cruci” din Parohia Gurani, același protopopiat.

La finele programului liturgic, Părintele paroh Vasile Bota, vicar onorar, a rostit un cuvânt festiv prin care a mulțumit Episcopului Oradiei pentru bucuria sărbătorească de a-l avea în mijlocul vrednicei comunități euharistice încredințate spre călăuzire duhovnicească, sporind evlavia și emoția serbării ocrotitorului parohiei și al tuturor românilor.

Nu în ultimul rând, Episcopul Oradiei a adresat un cuvânt de binecuvântare, felicitându-i pe preoții slujitori și pe bunii credincioși ai parohiei pentru pilduitoarea misiune desfășurată în enorie și pentru dragostea neumbrită pentru valorile creștine și neamul românesc. Totodată, Preasfinția Sa i-a îndemnat și i-a încurajat să nu se lase tulburați de nimic din cele ale lumii, neuitând că, deși suntem în lume, creștinii nu sunt ai lumii și nu vor să facă din lume un paradis terestru, ci tind spre Împărăția promisă de Domnul Iisus Hristos – Unicul Mântuitor al lumii.

 pr. Andi-Constantin Bacter