În Duminica a douăzeci și cincea după Rusalii, 14 noiembrie 2021, ziua Lăsatului de sec pentru binecuvântatul post al Nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos, Ierarhul Oradiei Mari, Preasfințitul Părinte Sofronie, a slujit Dumnezeiasca Liturghie în sobor de preoți și diaconi în biserica parohialăIntrarea în biserică a Maicii Domnului și Sfântul Apostol și Evanghelist Luca din satul Palota, comuna Sântandrei.

Pilda Samarineanului milostiv (Luca 10, 25-37), citită în cadrul sfintei slujbe, a reprezentat punctul de pornire al predicii Chiriarhului locului, care le-a vorbit credincioșilor prezenți despre caracterul programaticși valoarea pedagogică pe care această pildă le are în raport cu perioada următoarelor patruzeci de zile de pregătire duhovnicească. Ecoul bonomiei Minunatului Samarineanva constitui în tot acest timp frumosul și discretul refren care va acompania căldurosul cânt al colindelor ce ne vestesc nașterea Noului Adam, a Fiului lui Dumnezeu, a Celui ce a fost, este și vine.

Dintru începutul cuvântului de învățătură, Episcopul Oradiei a atras atenția credincioșilor asupra felului cu totul impredictibil al lui Dumnezeu de a „lucra” în lume, a smereniei absolute a lui Dumnezeu. Tocmai din acest motiv, trebuie să ne ascuțim simțurile noastre spirituale, situându-ne mintea și inimaîntr-o stare de permanentă vigilență și sensibilitate duhovnicească. Cine este Samarineanul milostiv? Cu toții am putut să ne dăm seama că El este Însuși Dumnezeu, Care Se ascunde în chipul străinului, al călătorului, iar nicidecum în chipul celui la care ne-am aștepta; nici în chipul preotului sau al levitului, care erau slujitori ai Legii Vechi, ci în chipul pelerinului trecător. Cu toate că ar părea de neluat în seamă         pentru poporul ales, totuși Acest Străin Care vine pe cale Se milostivește spre cel căzut între tâlhari. Așa este Dumnezeu, dragii mei. Pericopa evanghelică de astăzi ni-L descoperă pe Dumnezeu în toată frumusețea milostivirii Sale. El este Samarineanul milostiv, Cel Care în chip tăinuit face milă cu fiecare dintre noi.

Pericopa aceasta nu ne prezintă o învățătură lacrimogenă care să ne indice doar iubirea milostivă și purtarea de grijă necondiționată a lui Dumnezeu față de umanitatea „căzută între tâlhari”. Pilda Samarineanului milostiv este o exhortație a practicării unor virtuți elementare, pentru un om care își asumă identitatea de creștin, calitatea de modest următor alFiului lui Dumnezeu. Urmarea Domnului Hristos ne cheamă la asemănarea cu El, adecvându-ne duhul și fapta în acord cu „Preabunul Samarinean”. Postul care începe mâine este și un post al milosteniei, un post al ajutorării prin excelență a celor săraci și sărmani, a celor care au nevoie de noi, adică o bună ocazie a împlinirii a ceea ce Dumnezeu așteaptă de la noi. Dacă Dumnezeu Se ascunde în chipul Samarineanului milostiv, El așteaptă și de la noi, cei zidiți după Chipul lui Dumnezeu, să fim milostivi și să lucrăm la asemănarea noastră cu Dumnezeu. De aceea, în postul care începe de mâine, dar nu numai, se cuvine să înmulțim fapta cea bună. Fapta cea bună nu înseamnă să jertfim numai din ceea ce noi avem, ca averi și posibilități materiale, ci totul pleacă de la gândul nostru și merge până la cuvânt și faptă.

Chiriarhul locului a accentuat faptul că nu doar în răstimpul posturilor ni se cere sporirea lucrării duhovnicești și filantropice, ci această realitate interioară trebuie să fie o stare de a fi,naturală și firească,a fiecăruia dintre noi. Cu toate acestea, perioada posturilor, iar în mod special cea care ne stă înainte, este un prilej prielnic și încurajator de a evada din vâltoarea lumii și a ne reîmprospăta orientarea în spațiul duhonvicesc, căutând cu mai multă acrivie punctele cardinale care ne îndrumă spre ceea ce cu adevărat este cardinal, limanul mântuirii.Postul Nașterii Domnului este o bună ocazie să ne purificăm gândurile, să începem din nou să vedem cât de importantă este legătura cu Dumnezeu pentru viața noastră și cât de mult ne poate ajuta semenul, cel de lângă noi. Pentru a înțelege lucrul acesta este mare nevoie să ne distanțăm de lumea păcatului, de lumea răutăților, de lumea tulburată din jurul nostru. Aceasta începe prin paza minții, care se face cu ajutorul rugăciunii și care ne ajută să ne ținem în stare de trezvie sufletul, ajungând să respectăm și să prețuim aproapele. De la gesturile simple începe iubirea cu care suntem datori. Văzând în oglinda sufletului cât de departe suntem de măsura iubirii lui Dumnezeu, nu se cuvine să ne descurajăm și să predăm armele, capitulând în războiul cel nevăzut cu lumea răutății, ci, prin exerciții, antrenament și instrucție duhovnicească zilnică, să profităm de vremea postului, ca și de toate celelalte ocazii binevenite, pentru a ne antrena spiritual în lupta cu răutatea din noi, din lume și din lumea cea nevăzută. În acest fel, încetul cu încetul, Chipul lui Dumnezeu după care am fost zidiți va merge mai departe în lucrarea asemănării cu Dumnezeu, astfel încât să putem și noi să devenim milostivi, așa cum Dumnezeu milostiv este.

După încheierea Sfintei Liturghii, Părintele paroh Cosmin Laviniu Lascu a rostit un cuvânt festiv în care a mulțumit Episcopului Oradiei pentru slujirea arhierească și edificatorul cuvânt de învățătură, considerând această vizită pastorală a Întâistătătorului Eparhiei noastre ca fiind o zi de sărbătorire în avans a hramului principal al lăcașului de cult, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. În continuare, părintele paroh și-a exprimat recunoștința față de credincioșii încredințați spre păstorire pentru tot sprijinul și ajutorul oferit în construirea și înfrumusețarea lăcașului de cult. De asemenea, parohul a vorbit despre nobila intenție a comunității parohiale de a înființa un așezământ pentru copiii orfani, care, cu binecuvântarea Chiriarhului locului, va fipus sub patronajul spiritual al Sfântului Apostol, întâiului Mucenic și Arhidiacon Ștefan.

La sfârșit, Preasfințitul Părinte Sofronie a ținut un cuvânt ocazional în care l-a felicitat pe părintele paroh dimpreună cu toți enoriașii pentru amplele lucrări de înfrumusețarepe care le-au săvârșit până în prezent la sfântul lăcaș, dar și pentru planurile cu caracter social pe care și le-au propus pentru viitorul apropiat. Preasfinția Sa le-a urat tuturor celor prezenți să aibă parte de un post binecuvântat, cu mult folos și împlinire duhovnicească.

 ***

Biserica închinată prazniculuiIntrării în biserică a Maicii Domnului și Sfântului Apostol și Evanghelist Luca din Parohia Palota, Protopopiatul Oradea, este unareprezentativă pentru Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei.

Construirea acestui lăcaș de cult s-a realizat la inițiativa și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Sofronie al Oradiei, ca materializare a preocupării sale misionare de a zidi biserici ortodoxe, acolo unde acestea lipseau, în toate satele și cartierele urbane, spre folosul sufletesc al credincioșilor și ca răscumpărare a zilelor nu demult apuse, în care construirea lăcașurilor de închinare a fost ilicită sau considerabil îngreunată.

Astfel, în urmă cu zece ani, la 3 noiembrie 2011, Ierarhul Oradiei a sfințit și așezat piatra de temelie a noii biserici, dorind ca arhitectura acesteia să o copieze cu fidelitate pe cea a Catedralei mitropolitane grecești din Atlanta, Statul american Georgia. În prezent, biserica se află într-o fază avansată a împodobirii interiorului cu o frumoasă pictură, tehnica tempera.

Diac. Andi Constantin Bacter